Și politizarea ucide

Președintele a anunțat nația că pandemia e sub control și că trebuie să fim mulțumiți că s-a plafonat la 10.000 de cazuri pe zi. O veste minunată, așa cum numai Iohannis știe să dea. Peste doar trei zile, laudele președintelui față de modul în care gestionează guvernul liberal criza s-au dovedit deșarte: sâmbătă au ars de vii zece bolnavi de Covid internați la secția de terapie intensivă a spitalului din Piatra Neamț. Scenele de groază cu paturile făcute scrum, aparatura și pereții înnegriți sunt cutremurătoare. Un lucru a devenit imediat clar: tragedia de la Piatra Neamț este rezultatul corupției, clientelizării, improvizației și politizării sistemului medical românesc. Iar pentru asta nu „suntem vinovați cu toții”, așa cum a spus în înțelepciunea lui ministrul Nelu Tătaru, ci exclusiv politicienii, care vreme de 30 de ani s-au dovedit incapabili să reformeze sistemul, atunci când nu au refuzat de-a dreptul s-o facă. Dacă e vorba de vreo vină colectivă, ea aparține clasei politice, nu cetățenilor care cad victime sistemului. Vorbele lui Tătaru mi-au adus aminte de cele ale lui Dan Voiculescu: „Toți am fost turnători”, prin care oligarhul penal și informator al Securității voia să-și diminueze propria vinovăție prin culpa colectivă.

Bebelușii arși la maternitatea Giulești, femeia căreia i s-a dat foc pe masa de operație a doctorului Beuran, pacienții morți pe drumul între spitale, Colectivul, infecțiile nosocomiale ascund în spatele lor vinovății clare. Ele trebuie căutate în lanțul de complicități dintre mafia halatelor albe, managerii politici ai spitalelor, Colegiul medicilor, direcțiile de sănătate, politică și justiție. Pandemia a rescos la iveală tot acest putregai, în fața căruia medici și pacienți sunt, deopotrivă, neputincioși.

Într-o criză sanitară de asemenea proporții, tragedia de la Piatra Neamț era aproape inevitabilă. Haosul care domnește în sistem, hei-rup-ul, corupția, neprofesionalismul, improvizația și delegarea responsabilității sunt nota comună. Asistăm, ca în atâtea alte situații nefericite, cum pisica vinovăției este pasată de la manager la prefect, de la DSP la șeful secției de terapie intensivă, fiecare venind cu varianta care îl disculpă. Procurorii au început ancheta, au făcut percheziții, au audiat martori și au strâns „probe”, spectacol menit să ne facă să credem că adevărul va ieși la lumină și se va face dreptate. Dar cum să crezi că așa ceva e posibil, când justiția română nu a condamnat pe nimeni la cinci ani de la Colectiv, iar partea de dosar privind infecțiile intraspitalicești, cele care i-au omorât pe mulți dintre supraviețuitori, nu a fost nici măcar finalizată? În cel mai bun caz, pentru moartea celor 10 oameni arși de vii la Piatra Neamț va plăti vreun electrician sau instalator, Dorel de la sculărie, cum se zice.

Măcar de data asta nu a cutezat să iasă public niciun „expert”, ministru sau profesor de la UMF să explice doct cum astfel de lucruri „se întâmplă” și în alte țări, așa cum au făcut în cazul Beuran sau al infecțiilor intraspitalicești. Și-or fi dat și ei seama că acum chiar nu ține. Pe de altă parte, e de-a dreptul jenant să vezi cum ministrul Tătaru, lovit de teamă, ordonă controale la toate ATI-urile. Dar până acum ce-a păzit? Când medicii strigau că instalațiile de oxigen nu fac față, că funcționează la supracapacitate, că țevile, cablurile și circuitele sunt de pe timpul lui Pazvante, iar într-o zi or să crape, unde era? Iar după controale, nu tot improvizații se vor face?

Pe o culmea cinismului se plasează însă PSD. Urlă ca din gură de șarpe să nu se „politizeze” tragedia de la Piatra Neamț, din simplul motiv că managerul, al optulea într-un an, era pus de el, dintre clienții de partid, individ care nu avea nici în clin, nici în mânecă cu sănătatea. Dacă nenorocirea se întâmpla într-un județ liberal, să vezi cum nu mai murea Ciolacu de grija politizării. Vrea acum pact pe sănătate și ca funcțiile de manager să fie date „pe bază de profesionalism” și nu pe carnet de partid, sportul preferat al PSD. Când PNL a vrut la începutul pandemiei să-i ia din gheare spitalele aflate în subordinea consiliilor județene (atunci, majoritar pesediste) și să organizeze concursuri, a făcut ditamai scandalul și a blocat orice inițiativă. Acum joacă electoral la două capete, pe de o parte nu-i convine să-și aducă lumea aminte că a fost aproape 20 de ani din 30 la guvernare și că s-a opus oricărei reforme în sănătate, că a politizat de la portar la director, pe de alta, ar vrea să-și tragă spuza pe turtă din tragedia de la Piatra Neamț.

De la preluarea mandatului auzim de la Tătaru aceeași litanie cu DSP-urile, cu reevaluarea managementului, a unităților sanitare, cu depolitizarea, incompetența și neimplicarea autorităților locale. Dar tocmai DSP-urile județene, cele nereformate și anchilozate, incapabile să facă anchete epidemiologice și să răspundă la telefoane, au căpătat puteri sporite în gestionarea pandemiei. Autoritățile locale ascultă acum de comandamentul politic și ignoră că rata de infectare în mari orașe – Alba Iulia, Blaj, Cluj, Timișoara, Sebeș – crește vertiginos. Asta pentru că virusul nu se supune noului slogan prezidențial „Vrem alegeri”. Carantinarea e evitată în multe orașe din Ardeal și Banat, care sunt fiefuri liberalo-useriste, pentru că nu e tocmai înțelept să superi oamenii în campanie. Deși, poate ar fi mai bine să faci acum un lockdown decât să te trezești că în loc de vot se duc la înmormântări. Ca să citez din clasicul de la Cotroceni. //