De același autor
In sedinta din 12 martie, CSAT a decis infiintarea unei structuri de informatii controlate de SRI in cadrul Televiziunii si Radioului public. Mai exact, este vorba despre o replica a raposatului Birou de documente secrete de pe vremea ceausismului triumfator. Motivul invocat de CSAST ar fi gestionarea secretelor de stat din cele doua institutii publice. Care secrete, doar SRI ar putea sa stie sau le inventeze. Motiv pentru care dubioasa decizie a CSAT a fost tinuta si ea la secret pe motive de "confidentialitate" din martie si pina saptamina trecuta cind sefa Radioului public, Maria Toghina, a supus-o votului Consiliului de administratie din cauza ca termenul limita pentru infiintarea departamentului expira la 15 iunie. Deci, graba mare.
Vestea a tulburat pina si cele mai tari caractere, asa ca sedinta a fost furtunoasa, iar Maria Toghina nu a putut raspunde la intrebarea aflata pe buzele tuturor "Cui prodest". Propunerea a fost respinsa in bloc de membrii CA, mai ales ca nimeni nu a inteles de ce coordonarea generala a activitatii si controlul masurilor de protectia informatiilor secrete revenea direct unitatii specializate in domeniu din cadrul SRI.
Cel mai nedumerit, daca este sa ne luam dupa declaratiile date unor ziare, a fost nimeni altul decit Andrei Alexandru, fostul purtator de cuvint al lui Nicolae Vacaroiu, si fost colaborator al Securitatii, potrivit unei decizii a CNSAS din 2007. Ca un bun cunoscator al ocupatiilor Securitatii, stiind probabil cit de lung si rascolitor prin diferite documente este bratul acesteia, Andrei Alexandru are dreptate cind afirma ca " Mie, personal, mi sa pare ca acest departament aduce suspect de mult cu celebrul biroul de informatii care exista in toate institutiile de stat inainte de 1989, practica pe care o credeam abandonata. Cred ca ar putea fi interpretata ca o insinuare a serviciilor secrete in interiorul unei institutii care are cu totul alte obiective decit manipularea de secrete de stat". Andrei Alexandru vorbeste in cunostinta de cauza.
In Biroul de informatii de trista amintire din Radioul ceausit, care am inteles ca nici pina acum nu a fost "desecretizat" complet, ca si cel din Televiziunea din aceeasi epoca, se adunau nu doar delatiunile strinse sirguincios de ofiteri de la angajatii care dadeau cu subsemnatul, ci si indicatiile Securitatii si Partidului catre cele doua institutii, planurile de masuri, de "penetrare informativa", de racolare de noi si noi turnatori in scopul indeplinirii planului la "retea". Erau strinse acolo sarcinile pe linie de partid pe care trebuiau sa le indeplineasca Teveul si Radioul pentru imaginea Tovarasului si a Tovarasei, pentru prezentarea viitorului luminos al RSR si al celui intunecos al capitalismului intrat in eterna putrefactie. Ca sa nu mai discutam de documentele doveditoare ale "relatiilor cu strainii", planurile de contracarare a influentei lor negative asupra omului nou si ingeniozitatea cu care erau "dirijate sursele" pe linga acestia. Cu alte cuvinte, Biroul de documente secrete era o adevarata comoara.
Ce analogie exista intre defunctul departament si cel nou din decizia CSAT? Care ar fi rolul acestuia? La ce documente secrete se gindeste SRI si cum intentioneaza sa le utilizeze? Iata intrebari la care ar trebui sa raspunda cele doua institutii ale, nu-i asa, statului de drept, pentru a nu da loc la neplacute alaturari. Inevitabile altfel.
Dincolo de aceasta problema se mai ridica una: de ce CSAT a fost atit de misterios? Pe ordinea de zi a sedintei din 12 martie nu figureaza subiectul cu pricina si nici presedintele Traian Basescu nu a facut nicio referire la el in declaratia de presa ulterioara sedintei. Cind e vorba de serviciile secrete si media publica, secretomania e de rau argur. Te poti gind la orice.
