Testul lui Iohannis și campania anti-DNA

Falsă sau nu, ideea că justiția s-a eliberat de abia acum complet de ingerințe politice câștigă teren în rândul populației.

Ultimele sondaje de opinie îl arată pe pre­șe­dintele Iohannis tot pe culmea valului ca­re l-a adus la Cotroceni: peste 75% din­tre români au încredere în el, iar PNL, aflat la remorca prezidențială, sa­re și el de 40%. Vestea proastă este că PSD ră­mâ­ne la cote ridicate, undeva în jurul a 37%, deși în­cre­derea în Ponta și în gu­ver­nul pe care îl conduce s-au prăbușit. Venirea PNL la pu­tere nu generează prea ma­re entuziasm, sub 50%, iar coabitarea dintre pre­ședinte şi pre­mier este vă­zută cu ochi buni de 61%.

Explicațiile nu sunt complicate. Elec­to­ra­tul pesedist pare a fi mulțumit cu profilul lui Iohannis, dorindu-și un soi de Emil Constantinescu, neconflictual și mai mult decorativ, care să-i lase mână liberă lui Ponta în ce privește guvernarea. La rândul său, electoratul lui Iohannis, unul anti-Ponta, reacționează majoritar pozitiv la no­ua stilistică prezidențială, devenită ceva mai contondentă în ultima perioadă, sătul de războiul perpetuu din epoca Băsescu. Dincolo de asta, în favoarea lui Iohannis ar putea să joace și tăvălugul penal, pre­ședintele nefiind perceput ca parte a „sis­temului ticăloșit“, nebranșat la vreunul din­tre clanurile mafiote ale partidelor, cu banii lor negri proveniți din șpăguiala con­tractelor lor cu statul și vânturați în cam­panii, deci fără interese în dosare, in­di­fe­rent ce partid vizează acestea. Ultimele ca­zuri de corupție – Udrea, Ghiță, cumnatul lui Ponta, Hrebenciuc, Chiuariu, Cristian David etc. – ating în mod egal putere și opo­ziție, ating actuala guvernare, dar și epo­ca Băsescu, perioada USL-istă, PNL, ceea ce îl avantajează pe Io­hannis. Deocamdată.

În pofida unei campanii abi­le duse de politicieni, de seg­mentul udrist de pe Face­book și bloguri și de unele ziare - „țara procurorilor“, „zgomotul cătușelor“, „blo­caj economic și ad­mi­nis­trativ“ sau „asistăm la de­băsificare“ și la o „ac­țiune de răsturnare a guvernului Ponta cu DNA“ -, vedem că populația nu s-a lă­sat manipulată. Pentru prima oară, DNA se plasează la 69% încredere (cu doar 4% sub Biserică), iar Laura Codruța Kövesi ajunge pe poziția a treia, cu 51%, devansată doar de Iohannis și Raed Arafat. Spectaculos, 89% dintre români au în­cre­dere în anchetele DNA.

Unul dintre motive este, fără îndoială, le­gat de invadarea teritoriului „in­tan­gi­bi­li­lor“. Falsă sau nu, ideea că justiția s-a eli­berat de abia acum complet de ingerințe politice câștigă teren în rândul populației. Este însă o idee extrem de deranjantă pen­tru cel puțin două zone politice: Ponta și actuala conducere a PSD, care nu mai pot oferi nicio garanție propriilor penali și nu mai pot folosi argumentul că dosarele sunt instrumentate la comandă, așa cum au fă­cut-o de-a lungul atâtor ani, și PMP-Bă­ses­cu-Udrea, care relativizează acțiunea procurorilor: avem încredere în justiție, dar „de ce acum“, „de ce acest exces de zel“, „prea multe arestări preventive“. Altfel spus, ambele tabere - atinse în cen­trii lor vitali de dosare - au o retorică in­si­nuantă, cu variațiuni conjuncturale în func­ție de caz, dar care merge spre o sin­gu­ră concluzie: DNA nu este imparțială, con­tinuă să facă jocuri politice, ieri la co­manda lui Băsescu, azi a lui Iohannis și Pon­ta, ale căror interese ar fi convergente până la un punct. Unii spun că se vrea dă­râmarea Guvernului Ponta cu DNA, alții că se urmărește decredibilizarea man­da­te­lor lui Băsescu, ba chiar scoaterea lui din orice proiect politic, dacă dosarul Udrea și „bani murdari pentru PDL“ va fi dirijat di­rect spre el sau în proximitatea lui. Am­bele tabere inculcă ideea că DNA și SRI plă­tesc acum polițe scrise dinainte și eli­berează frustrări îndelung ținute sub obroc. Ca întotdeauna, analiștii con­tex­tua­lizează politic: Ghiță a fost pus sub ur­mă­rire penală și control judiciar (până acum, căci, se pare, îl așteaptă vremuri cu mult mai grele) pentru a-l împiedica să-și facă partidul-supapă pentru Ponta, ca dovadă, înființarea acestuia a fost amânată; cum­natul lui Ponta a fost arestat pentru a-i șu­brezi acestuia șansele de realegere în frun­tea PSD și poziția de premier; procurorii au în vizor banii negri de la PDL din cam­pania din 2009 nu pentru că acum vin denunțuri pe bandă rulantă din zona asta, ci pentru că vor să regleze raportul de for­țe din interiorul PNL în favoarea foștilor li­berali. În final însă, oricare ar fi abor­da­rea, ținta este DNA, acuzat că devine sin­gura putere în stat, evident, în tandem cu SRI. Deci, trebuie decrediblizat, chiar și oa­meni de bună-credință cad în această pla­să, tocmai pentru că reușește să câștige în­crederea populației. E periculos, nu-i așa, ca fosta minoritate susținatoare a DNA să devină majoritate. Când 91% dintre cei intervievați (sondaj INSCOP) spun că po­liticienii cu dosar penal ar trebui să pă­ră­sească parlamentul, se profilează o pro­ble­mă, care s-ar putea reflecta în vot.

Orice campanie are însă șanse în timp. Ni­mic nou sub soare. Ceea ce acum e timidă insinuare și retorică interogativă, mimând inocența și interesul public, se va trans­for­ma destul de rapid în agresivitate pe față. Linșajele mediatice au intrat într-o scrâș­nită adormire din diverse motive - po­pu­laritatea lui Iohannis, problemele interne ale PSD și PNL, cutremurul provocat de su­mele enorme furate de la stat prin sis­temul clientelei politice și de afaceri -, dar nu va trece mult și vom asista la re­lua­rea atacurilor la procurori și judecători. Probabil și legislativ, nu doar mediatic. De abia atunci va începe testul mandatului lui Iohannis. Când vorbele (altora) vor avea consistența și efectul faptelor.