De același autor
Dospind imputit sub covoarele rantuite ale partidelor, traseismul isi arata zilele acestea fata mizerabila. Personaje de care n-a auzit nimeni, culcusite in ograda PDL unde si-au ros linistite osul, sau politicieni cu cefe groase de baroni spala acum putina spre USL, cu vasalii din teritoriu cu tot. Legea cu articol unic care guverneaza politica romaneasca: „beneficiul electoral imediat”, enuntata cu entuziasm prost disimulat de presedintele bunului-simt, ar trebui, totusi, dupa atitita de ani de ipocrizie sa fie trecuta in Constitutie. Exodul tradatorilor are acum o singura directie, ca asa o cer interesele momentului, dar PDL nu are de ce protesta, har Domnului, a beneficiat din plin de fenomen.
O excelenta monitorizare facuta de Romania curata arata ca 1 din 5 parlamentari, adica 20% din total, a migrat in legislatura 2008-2012. Un numar de 80 de parlamentari, 52 de deputati si 28 de senatori, au schimbat cel putin un partid. La sosiri, pe primul loc se afla UNPR (35), urmat de PDL (18), PNL (11), PSD (8), PC (5), iar la plecari conduc PSD (32), PDL (28) si PNL (21). Se vede ca traseismul a lovit de la dreapta la stinga si retur, asa incit nimeni nu are dreptul sa se plinga. Si nici nu va avea cind tradatorii de azi vor deveni tradatorii de miine.
Cu toate acestea, daca fenomenul este unic in Europa, trebuie sa recunoastem ca migratia de primavara desfasurata sub ochii nostri este unica pina si in Romania postdecembrista. Sariturile de cangur de pe o pasune pe alta se faceau, de regula, dupa alegeri, nu inainte. Pentru PDL, indiferent de triumfalismul etic al lui Emil Boc – " sint bucuros ca partidul se curata de oportunisti si fripturisti" –, este un dezastru. El arata, pe de o parte, cit de artificial umflat a fost PDL, cresterea de la 7 la 35% s-a datorat aproape exclusiv lui Traian Basescu, prabusirea acestuia in sondaje si apropiata iesire de pe scena politica nefacind altceva decit sa readuca partidul la dimensiunile sale reale, pe de alta, arata cit de slaba si impotenta a fost actuala conducere.
Asa cum Emil Boc i-a lasat ca zestre lui Ungureanu citeva pietroaie de moara - din 14 angajamente fata de FMI doar 5 duse la final, pe primul loc fiind esecul privatizarilor, plus prostia incomensurabila a CAS-ului la pensiile sub 750 lei si incapacitatea de a rezolva timp de doi ani legislatia privind retrocedarile impusa de CEDO -, tot asa troneaza victorios peste un partid in ruina. L-am privit marti seara in emisiunea de pe TVR 1, incapabil sa-si asume vreo nereusita, mestecind acelasi discurs tocit si rupt de realitate, dovedind o incapacitate halucinanta de a intelege cauzele pentru care partidul ii fuge de sub picioare. Stim ca Emil Boc a refuzat sa se lase dus de la Palatul Victoria, incalcind astfel intelegerea cu Traian Basescu, si vedem cum nu vrea sa lase din mina nici partidul, desi devine tot mai evident ca il va duce spre pierzanie.
Aproape nu are rost sa mai discutam despre cum ar fi aratat lucrurile daca Ungureanu ar fi fost adus in fruntea guvernului de acum un an de zile sau daca Emil Boc nu s-ar fi cramponat de sefia PDL. Nu stiu cum va fi "reevaluat" Boc de istorie din perspectiva actului de guvernare, dar evaluarea momentului ne arata cel mai slab presedinte din istoria PD.
Democrat-liberalii se afla pe cascada Niagara, imaginea strimba e justa si, fara discutie, salvarea, unica de altfel, le-ar putea veni doar de la asa numita "miscare MRU". Cum va arata ea, ce strategie va adopta si ce pe ce proiecte s-ar putea bizui ca sa scoata la vot electoratul dezamagit si cel care nu vrea sa auda de USL nici in somn e greu de spus acum. E greu, pentru ca la nivelul PDL nu pare sa existe o strategie, un proiect cit de cit conturat. Haosul domneste si in aceasta privinta si nimic nu pare sa fi avansat de pe vremurile cind se discuta si ingropa cu succes "Miscarea populara".
Ca si atunci, ochii se indreapta spre Cotroceni. Initiativa, ideile, actiunea sint asteptate tot de la "jupinul". Care, probabil, va da o unda verde in functie de rezultatul motiunii de cenzura.
Si aici ajungem la miezul problemei. Sa presupunem ca Ungureanu cade, exista sanse reale ca cele 7 voturi de care atirna soarta Cabinetului sa treaca pe minus in urmatoarele trei zile. Cea mai buna strategie pentru PDL ar fi sa treaca in opozitie, iar Basescu sa-i forteze mina lui Ponta sa preia guvernarea sau sa-l puna, de data aceasta oficial, in situatia de neinteles pentru electorat sa refuze si sa explice si de ce. Ar fi interesant. Ponta si Antonescu ar fi obligati sa dea cartile pe fata. Dar despre asta, la momentul potrivit, daca acesta va veni.
Pina atunci insa USL a venit deja la putere la Senat, unde are majoritatea. Care credeti ca a fost prima actiune a USL dupa revenirea din vacanta grevista si in calitate de Putere? A votat modificarile la Legea educatiei, proiectul Filip-Croitoru, prin care mafiotilor patroni de fabrici de diplome li se vira in buzunare milioane de euro. Mai pe inteles, fabricile cu pricina, de la Spiru Haret-ul lui Bondrea, la Cantemir-ul rectoritei Corina Dumitrescu (sotia pesedistului cu acelasi nume de familie), vor putea desfiinta ilustrele lacase universitare fara avizul ministerului, doar in functie de interesele lor de moment, dupa care vor deveni fericitii posesori ai patrimoniului, mobil si imobil, construit din taxele studentilor. Frumos, nu? Si asta este doar inceputul domniei USL. E primul pas facut de "armata eliberatoare" pe drumul revenirii la statu-quo-ul atit de regretat. Legea pentru clanurile de interese din universitarul privat este semnalul a ceea ce va urma.
Viitorul nu suna deloc bine si degeaba incearca Ponta si Antonescu sa convinga electoratul dezamagit de PDL, dar speriat de perspectiva USL, ca vor fi mai putin hoti decit in perioada Nastase sau Tariceanu, ca intre timp le-au crescut aripioare de ingerasi, ca sint acum baieti buni si nu vor pisa marunt-marunt toate legile care cit de cit au mai pus tavila mafiotismului univesitar sau sindical, care au mai dezvirginat si reglementat coruptia ajutoarelor sociale sau pensiilor de asa zisa boala, ca nu vor taia la pausal capete de procurori si nu vor gasi cheia de la seiful faimoasei Rodica Stanoiu, unde vor ingramadi dosarele (ne)convenabile.
Cine sa creada asa ceva, cind primul lucru facut in calitate de Putere a fost cel in folosul fabricilor de diplome? Daca Ponta si Antonescu vor fi probabil siliti pe moment sa accepte FMI-ul si sa-si inghita pe nemestecate discursul nationalist izolationist (despre care a scris Dan Tapagala in utltimul numar al revistei 22), incercind sa explice de ce totusi trebuie "sa ne vindem tara", cu zonele celelalte, cum ar fi educatia, de pilda, nu vor avea mila sa faca tabula rasa. USL ne-a demonstrat in avanpremiera cum va arata schimbarea pe care ne-o propune. Uitind sa se abtina macar pina la alegeri, in hameseala lor, PSD si PNL au oferit un argument puternic celor care se tem ca venirea la putere a USL va insemna pe fond o intoarcere pe scara istoriei.
Daca la rindul lor PDL-isti nu si-ar dori sa ramina conectati la adapatoarea bugetului si a contractelor cu statul, strategic ar fi sa contribuie la caderea guvernului Ungureanu pentru a lasa USL sa guverneze pina la alegeri, obligindu-l sa faca saltul mortal de la vorbe la fapte. Discutia despre "raul cel mai mic" s-ar relansa.
