Bătălia pentru Constituție a început

Bătălia pentru parlament și probabil chiar aceea pentru un nou Guvern Ponta s-a încheiat (așa cum ne așteptam) cu victoria decisivă a USL. O nouă bătălie între USL și Traian Băsescu a început însă duminică seara – probabil ultima și cea mai importantă: bătălia pentru Constituție.

În seara zilei de 9 decembrie, când re­zul­ta­te­le exit-poll-urilor prevesteau că USL va avea între 55 și 58%, ARD în jur de 18%, iar PP-DD – aproximativ 13%, un Victor Ponta re­la­tiv sobru a anunțat că va începe negocieri cu UDMR (care, pentru prima oară, din 1990, s-a aflat la limita intrării în parlament). Cam cu trei sferturi de oră înaintea închiderii ur­nelor, Traian Băsescu transmisese un mesaj pe Facebook, îndemnându-i pe maghiari să ia­să la vot. (Exista, într-adevăr, posibilitatea ca, din pricina participării reduse, UDMR să rateze intrarea în parlament.) Nu poți să nu vezi o legătură între cele două evenimente. In­tenția lui Ponta de a negocia cu un partid despre care afirmase răspicat în trecutul apro­piat că trebuie să rămână în opoziție, dacă USL are majoritatea, se poate privi ca o în­cer­care de a bloca orice efort al lui Traian Bă­sescu de a atrage UDMR într-o coaliție anti-USL, dându-i un sprijin să intre în par­la­ment. Pe de altă parte, Ponta a vorbit despre nevoia de a crea o „majoritate cons­titu­țio­nală“, adică una care, în parlament, să aibă două treimi din totalul voturilor, putând ast­fel propune amendarea Constituției. Cum pa­re clar deja că USL singur nu va avea o ase­menea majoritate, negocierile cu UDMR pot fi esențiale.

Se pune însă întrebarea: de ce s-a grăbit Pon­ta atât de mult, ba chiar, pentru a-și susține intrarea în aceste negocieri, a afirmat că are mandatul USL? În fapt, a negocia cu UDMR înseamnă a oferi concesii, dar și posturi gu­vernamentale – ceea ce ar putea să-i supere pe aliații din USL. Dar și invers: de ce a dorit președintele să apară ca un „binefăcător“ al formațiunii maghiare?

Un singur lucru e limpede: UDMR e curtată deopotrivă de câștigătorii alegerilor, cât și de Traian Băsescu. Iar ofertele vin în mare vi­teză, înainte chiar de a avea rezultatele de­fi­nitive ale votului. De ce?

Cel mai simplu este să presupunem că USL, vă­zând, în urma votului de duminică, 9 de­cembrie, că nu va avea de una singură o ma­joritate constituțională, se grăbește să o cons­truiască cu ajutorul UDMR, prevenind din timp orice încercare a președintelui de a con­tracara. Dar ce ar urma să modifice această majoritate? Ponta a spus-o mai de mult și ar trebui, de data aceasta, să-l credem: ar fi vorba despre reducerea prerogativelor Curții Constituționale, care să nu mai poată in­valida legile și hotărârile parlamentului lu­ate cu peste două treimi din voturi, re­ve­nindu-se la situația de dinainte de 2003. Ar mai putea fi vorba și despre reducerea pre­rogativelor președintelui, odată cu intrarea în vigoare a noii Constituții. Cât despre re­ducerea prerogativelor CCR, aceasta în­seam­nă, practic: posibilitatea de a modifica în con­tinuare, oricând, Constituția, fără ne­voia de referendum. În felul acesta, tot ceea ce USL nu a reușit până acum îi va sta la îndemână: va putea modifica legea CSM, a Curții Constituționale, a DNA, a ANI, a re­ferendumurilor (desființând orice prag de participare); astfel, USL va putea instaura domnia arbitrariului, fiind liberă de orice in­truziuni fie ale justiției, fie ale pre­șe­din­telui. În contrapartidă, USL va trebui să în­scrie în Constituție anumite revendicări ale maghiarilor – ceea ce ar mai atenua, se spe­ră, și anumite critici internaționale.

Rămâne de depășit, ce-i drept, un obstacol ma­jor: „silirea“ președintelui să-l no­mi­na­li­zeze pe Victor Ponta drept șef al guvernului. După polemicile aspre din ultimele săp­tă­mâni de campanie, e greu de imaginat pe ci­ne va nominaliza șeful statului drept prim-ministru și, mai ales, dacă mai are vreo carte de jucat pentru a-l împiedica pe Victor Ponta să ocupe această funcție. Mă îndoiesc că mai are. Cred, pe de altă parte, că va fi sfătuit și din exterior să adopte o poziție prudentă și să evite o nouă criză majoră. Oricum, în acest context, fiecare parte are tot interesul să aibă drept aliat for­mațiunea maghiară. Iar dacă e s-o nego­cieze, viteza – ca și numărul și valoarea concesiilor – e importantă.

Bătălia pentru parlament și probabil chiar aceea pentru un nou Guvern Ponta s-a încheiat (așa cum ne așteptam) cu victoria decisivă a USL. O nouă bătălie între USL și Traian Băsescu a început însă duminică sea­ra – probabil ultima și cea mai im­portantă: bătălia pentru Constituție. //