De același autor
Lumea întreagă asistă de două săptămâni la o tragicomedie politică: tentativa disperată a președintelui în exercițiu al SUA, Donald Trump, de a nega realitatea factuală a înfrângerii sale decisive în alegeri în fața lui Joe Biden. Aruncând pe Twitter acuzații complet nefondate de fraudă masivă electorală, inventând una după alta teorii ale conspirației, refuzând să permită administrației sale să înceapă colaborarea cu viitoarea administrație, incitându-i pe partizanii săi să ignore în continuare realitatea, nemaifăcând nimic nici măcar pe terenul pandemiei ajunse la paroxism, Trump se dovedește a fi nu doar un mincinos, un incompetent și un bufon (ceea ce se știa și până acum), dar și un pericol grav la adresa stabilității primei supraputeri a lumii și, implicit, la adresa lumii întregi. N-are rost să mai evocăm aici procesele pierdute unul după altul de echipa sa de campanie și nici declarațiile tuturor oficialilor din diferite state americane, care, toți, caracterizează alegerile drept perfect corecte; nu mai merită să amintim de zecile, chiar sutele de mii de voturi cu care Biden a câștigat în state critice, precum Pennsylvania sau Michigan, ori de scrisorile de felicitare adresate lui Biden de marea majoritate a liderilor lumii (inclusiv cei ai UE, ai Chinei, ai Israelului, ai Marii Britanii, dar nu și Putin al Rusiei). Victoria democratului Biden e clară și solidă (chiar dacă ea nu este dublată de o victorie a democraților în cele două Camere – ceea ce, după părerea mea, sugerează importanța votului negativ, anti-Trump, chiar printre unii votanți republicani). Are rost, în schimb, să notăm uluiți avansul pe care l-a făcut și-l face populismul radical chiar și în România, imitându-l pe cel din America: și nu mă refer la adulatori fără pic de reținere, precum Mihai Neamțu, ci și la alți comentatori, pe care îi credeam mult mai moderați și mai raționali.
Unii s-au grăbit să clameze victoria lui Trump (urmându-l pe acesta) fără temei. Apoi, când rezultatele au început să se încline decisiv în favoarea contracandidatului său în urma numărării milioanelor de voturi primite prin poștă, au început să vorbească despre plauzibile fraude, iarăși urmând fidel minciunile lui Trump.
Cineva (Petre M. Iancu, sub sigla DW-România) invoca, dând astfel crezare președintelui american, despre „bănuieli posibil relevante, dacă nu și sigur întemeiate” în state cu administrații democrate, precum Pennsylvania. (Pennsylvania are, ce-i drept, un guvernator democrat, dar un Congres republican.) Când totuși victoria lui Biden a devenit evidentă (deopotrivă în ceea ce privește voturile electorilor, cât și votul popular) și fraudele au rămas nedovedite, s-a spus că ea s-a datorat bias-ului marii majorități a presei americane, care l-a diabolizat pe Trump timp de patru ani. Un comentator (colaborator și la „22”, Alexandru Lăzescu) a pretins (pe Facebook, pe 10 noiembrie), printr-un fel de parabolă extrem de transparentă, dar cu date eronate și preluând necritic propaganda lui Trump, că alegerile americane n-au fost „free and fair”. Iar într-o precedentă postare, el caracterizase votul prin corespondență – foarte amplu în 2020 – drept „o mare fraudă” deliberată.
Apoi adăuga, din nou fără respect minim față de adevăr: „Nu degeaba s-a insistat pe multe, cât mai multe mail votes... Este o adevărată mizerie pusă în operă de unii dintre cei care obișnuiesc să țină lecții de democrație altora”. Într-adevăr, a „uitat” să menționeze un „detaliu”: motivul votului masiv prin corespondență a fost teama de infectare cu coronavirus, mult amplificată la alegătorii democrați și mult mai ignorată de cei republicani, care au urmat îndemnurile negaționiste Covid ale președintelui lor. Nu pot crede că ignora „detaliul”!
Pe de altă parte, dl Petre M. Iancu condamna calificarea de către Washington Post a multora dintre alegațiile lui Trump drept minciuni; comentatorul nostru susținea cu un aplomb demn de o cauză mai bună că acestea nu sunt decât „narcisism, hiperbole, ironii, dorințe”. A spune că ai câștigat niște alegeri, când le-ai pierdut, ori că, dacă totuși le-ai pierdut, ele ți-au fost furate, deși n-ai nicio dovadă, oare în care dintre aceste categorii intră?
Problema comentatorilor acestora și a altora este nu ignoranța, nici reaua-credință, ci radicalizarea ideologică. Ei se pretind conservatori – ceea ce ar fi în regulă, dacă ar fi și adevărat. Din păcate, conservatorismul lor a alunecat înspre un populism radical de dreapta tot mai lipsit de nuanțe.
Pentru ei, oricine nu-i conservator e „progresist” și oricine e „progresist” e comunist. Fără îndoială că în multe locuri în Europa și în America (mai ales în mediile universitare) există un stângism agresiv și militant, și el foarte deplorabil. În oglindă față de populiștii radicali și pentru stângiști, oricine nu le acceptă dictatele „corectitudinii politice” e fascist sau rasist. Vedem, deci, cum, la ambele extreme, mecanismul de eliminare a moderaților e asemănător. De fapt, visul secret deopotrivă al radicalilor de dreapta și de stânga este și a fost întotdeauna să dispară moderații. Căci funcționează și la unii, și la ceilalți radicali principiul stalinist „cine nu-i cu noi e împotriva noastră”.
A combate stângismul e legitim și lăudabil. Dar oare lupta împotriva sa justifică adoptarea ideologiei lui Trump și a minciunilor acestuia? Nicidecum. Din păcate însă, nu numai în America, dar și în Europa, direcția predominantă este azi radicalizarea: faliile politice și informaționale sunt tot mai mari. Oameni obișnuiți, onești, dar separați de crezuri politice și ideologice diferite nu-și mai vorbesc, nu se mai ascultă și se disprețuiesc reciproc.
Chiar denunțarea minciunilor evidente nu mai are efect decât pentru cei de dinainte convinși. Din acest punct de vedere, „fenomenul Trump” n-a inventat nimic, ci numai a dus la paroxism o derivă cu mult mai veche – slăbirea centrului –, amplificată de rețelele sociale. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că aceia care cumva i s-au asociat în ultimul timp nu poartă și ei o mare responsabilitate, mai ales atunci când opiniile lor pot influența convingerile multor concetățeni.
Pe de altă parte însă, și noi, cei care nu ne regăsim în niciunul dintre radicalisme, ci ne considerăm moderați și liberali autentici, avem datoria să nu tăcem, ci să ne exprimăm fără echivoc opinia, chiar și atunci când ne rostim împotriva unora cu care am împărtășit cândva convingeri sau speranțe. Iar aceștia nu sunt nici puțini, nici identici, pentru ca, respingându-i o dată pe câțiva, să-i fi dovedit pe toți.
Căci, precum spunea Montaigne, „opusul adevărului are sute de mii de chipuri și un câmp nesfârșit”. (Montaigne, Eseuri, Humanitas, p. 44) //
Comentarii 14
Niki - 11-30-2020
Pace intre israelieni si "arabi", nu este nici macar neoficiala. Mai cititi. De exemplu ce zice chiar Jerusalem Post. https://www.jpost.com/middle-east/no-deal-between-israel-and-saudi-arabia-yet-but-expect-more-weapons-sales-650374 Pe NATO aproape l-a desfiintat. Economia americana era mult mai bine sub Reagan. ar Trump inherited a great economy from Obama. Deocamdata China "a pus cu botul pe labe " intreaga lume. Repet, mai cititi.
RăspundeFlorin - 11-28-2020
Ignorând conținutul, nu pot sa nu remarc ca e totuși o ‘realizare’ sa scrii un comentariu mai lung ca articolul..
RăspundeClaudiu - 11-27-2020
Puteti să dati câteva exemple de "progrseism agresiv și militant, foarte deplorabil în Europa" ? Mulțumesc
RăspundeLiviu - 11-26-2020
Trump: 1 a inceput sa faca pace intre izraelieni si arabi 2. a revitalizat NATO 3. a evitat razboaie 4. a dus economia americana unde n-a mai fost de 60 de ani 5. a pus China cu botul pe labe
Răspundej001 - 11-23-2020
1…”A combate stângismul e legitim și lăudabil”……...ei..sa nu exageram ! de la o varsta, dupa iesirea din minunata utopie comunista, o asemenea intreprindere ar fi un soi de bungee juping intelectual .. ..2. ..”noi, cei care nu ne regăsim în niciunul dintre radicalisme, ci ne considerăm moderați și liberali autentici”……Ma intreb, cine mai poate pretinde in vremurile noastre, pe langa autorul in cauza, “autenticitate” liberala!?... Poate domnul Tariceanu. Sigur, din unele motive conjuncturale acest domn nu se poate alatura in combaterea eficienta a stangismului.
RăspundeMihail Lungu - 11-22-2020
Văd că cineva a adăugat comentariului meu lucruri pe care nu le-am scris eu. Aşa ceva nu se poate produce fără contribuţia unei persoane care are posibilitatea de a manipula comentariile, deci este un caz care implică 100% răspunderea Revistei 22. Păcat, prin asta contraveniţi tocmai idealurilor pe care le propagaţi.
RăspundeIoan Vlad Nicolau - 11-19-2020
Domnule Cornea Eu aş încerca în locul dumneavoastră să fiu mai reţinut în consideraţiile privind rezultatul final al acestor alegeri şi mai prudent în cea ce privesc aprecierile vis a vis de personajul Trump, fiindcă alegerile de data asta, numai theoretic şi numai superficial gândit sunt terminate. Practic însă…. mai avem de aşteptat. Ba chiar cam multişor. După unii, chiar până pe la mijlocul lunii Ianuarie a anului viitor! Ori până acolo mai este cale lungă. Iar Donalt Trump tot atâta vreme, este şi va fi precis, fără discuţie şi incontestabil încă Preşedintele Statelor Unite. Pe urmă şi până atunci…., câte nu se mai pot întâmpla? De altfel lumea reprezentativă şi cât de cât inteligentă, încă nu l-a felicitat pe Biden, vreau să zic eu contrazicându-vă, că nu majoritatea lumii care reprezintă ceva s-a năpustit să-l felicite pe Biden, ci numai foarte puţine figuri marcante a le lumii s-au grăbit ca imediat după numărarea voturilor să se arunce ca proasta-n făcăleţ strigând ura, aşa cum a făcut-o de exemplu Merkel, Kancelara Germaniei, ca dealtfel şi unii reprezentanţi a le unor state de importanţă minoră, orientate politic către Stânga Mondială, urmaşa fostului communism sovietic de inspiraţie marxist leninistă. Numai unii domnule Cornea! Nu majoritatea şi nu toţi! Ba chiar şi China, hegemonul Stângii Mondiale, a stat mult să se gândească până a se hotărâ să-l felicite pe incolorul Biden! Ştie Xi ce ştie! Şi de altfel dacă o face acum şi nu imediat după numărătoare aşa cum a făcut-o Merkel, adica deabea într-un moment când rezultatul alegerilor după numărătoare a devenit încet, încet, din ce în ce mai nesigur, mai problematic, mai încărcat de neprevăzut. Atunci China, începem să ne gândim şi să bănuim tot noi, a făcut-o aşa de tîrziu, cu atâta reticenţă şi numai într-un moment când lucrurile par că nu mai stau chiar aşa de clar cu alegerile americane de anul ăsta, cum păreau să fie imediat după numărătoare. Numai acuma, când pare că vântul începe să-şi schimbe direcţia şi lucrurile nu mai sunt chiar aşa de sigure, vine şi tîrzia felicitare. China nu-l felicită de fapt pe Biden. Xi nu face de fapt altceva, decât să mai arunce un talant în balanţa alegerilor pe terezia lui Biden, însoţit de un pupic şi o felicitare cam cu greaţă zisă şiii…. foarte târziu. O face numai fiindcă în viitor ar prefera să aibă în faţă un tip slab, nehotărât, gata să recurgă la orice fel de compromisuri şi îndefinitiv…., teribil de vulnerabil, în locul unui Trump hotărât, brutal, ne dispus la compromisuri, mai puţin sau chiar deloc politician, dar mai mult Preşedinte şi nu unul oarecare. Şi apropos Biden! Numai dacă stăm să ne gândim că drept Vice Biden a ales-o pe Kamala Harris, o femee de culoare, având un crez politic orientat încă din copilărie către extrema stângă şi ar trebui să fim mai atenţi la cea ce se-ntâmplă în jurul nostru şi mai reţinuţi cu aprecierile făcute asupra viitorului presupus Preşedinte Biden şi cu înjurăturile şi blestemele asupra tot presupusului perdant Preşedinte Trump. Încerc să vă explic. Hai să zicem că Biden va deveni totuşi Preşedinte al Statelor Unite şi după câtăva vreme ar muri…, dintr-un motiv sau altul. De bătrâneţe că doar nu mai este un flăcău în floarea vârstei. De f-o boală, că de boală nimeni nu-i scutit. De vreun accident că şi astea…. vin hodoronc tronc când ţi-e lumea mai dragă…., ba chiar uneori accidentele astea vin nu întâmplător, ci programat…. atunci…. ce? Nu s-a mai văzut? În acest teoretic şi numai presupus caz, America ar fi condusă automat şi imediat de o Harris, prima femee preşedintă a SUA şi visul democraţilor americani de la un timp încoace! Una care ca intenţii şi concept este şi mai la stânga decât Biden, cea ce, trebuie să recunoaşteţi chiar şi dumneavoastră, nu ar putea fi în interesul unei lumi civilizate şi nici al unei Românii care deabea încearcă şi deabea ar fi putut fi pe cale să facă o alianţă mai strânsă cu Statele Unite. Ba chiar care era pe punctul de a se integra unui sistem în cadrul căruia existenţa i-ar fi fost garantată de către Statele Unite, în ciuda ameninţărilor masive şi neruşinate din partea Rusiei lui Putin. În această presupusă situaţie şi în acest caz v-ar bucura pierderea unei aproape sigure şanse de a avea dumneavoastră şi ţara dumneavoastră parte de un sprijin puternic în faţa vecinei de la răsărit? După ce scrieţi şi după cum percepeţi dumneavoastră situaţia, s-ar părea că da! Domnule Cornea! Hai să stăm puţin strâmb, dar să judecăm drept! Îndefinitiv cu ce a păcătuit mincinosul, împuţitul, oribilul, Trump? Ce crime a făcut acest om, pentru ca să merite de a fi tăvălit atât de temeinic prin cacao de către dumneavoastră, un ziarist român, care ar trebui să fie mulţumit dacă nu chiar recunoscător “mincinosului”, fie chiar şi numai pentru faptul că intenţiona să facă o încercare de a se opune Rusiei. Lăsând deocamdată la o parte celelalte grave acuzaţii pe care i le aduce Stânga Mondială ajutată substanţial de doctele şi asprele dumneavoastră intervenţii şi critici aduse Preşedintelui Statelor Unite, fie şi numai pentru faptul că intenţionează, proiectează şi vrea să puie pe picioare o stavilă, agresivei politicii ruseşti, care de când s-a readunat din ruinele comunismului sovietic, nu demult prăbuşit şi îl are drept conducător, sau mai bine zis ţar pe Putin, nu face altceva decât să iniţieze, să “organizeze” şi să participe din plin la războaie aşa zis “neconvenţionale”, acaparând sau încercând să acapareze noi teritorii, încălcând tratate internaţionale semnate nu numai de către alţii dar chiar şi de către el însăşi, minţind, jefuind, asasinând zeci şi sute de mii de oameni, determinând exoduri de milioane şi aducând ţări şi populaţii întregi în pragul mizeriei şi a falimentului economic. Nu se face remarcat prin nimic! Dar absolut prin nimic altceva care ar putea fi considerat drept “faptă bună”! Iar “împuţitul? Vroia printre altele, să pună la punct, un pact cu ţările vecine Rusiei, inclusiv România, un pact economico militar, care să acopere graniţa Rusiei cu lumea civilizată de la Marea Baltică la Marea Neagră. Un bloc al tuturor statelor direct vecine cu agresiva Rusie şi direct ameninţate de către ea. Un bloc care să fie capabil să se opună unui atac neprevăzut, aşa cum numai ruşii după cum bine s-a văzut şi se vede, sunt capabili să-l facă. Bine-nţeles tratatul beneficiind de un masiv ajutor American economic, logistic şi militar, dublat de garanţia unei alianţe strînse prin care America se obliga să intervină cu toată forţa şi imediat ce Rusia ar fi atacat vreuna din ţările blocului şi prin asta fantomatica UE. Credeţi că asta ar fi fost rău şi immoral? Sau că asta ar fi fost numai una dintre nenumăratele lui minciuni ori numai fanfaronada unui caraghios clown? Credeţi că înafară de Statele Unite avându-l pe Trump Preşedinte ar mai putea fi altcineva în stare s-o facă? Nu numai capabil dar în acelaşi timp hotărât şi suficient de forţos, care să aibă, mijloacele, puterinţa şi voinţa de a se opune la modul cel mai serios unui atac masiv venit prin surprindere al Rusiei asupra vecinilor europeni, şi nu numai al lor dar chiar asupra întregii Europe, susţinut din partea întregii Stângi Mondiale? Să nu-mi spuneţi că dumneavoastră chiar credeţi asta, că atunci aş începe să mă-ndoiesc de capacitatea dumneavoastră mentală de a judeca corect dramatica situaţie în care ne aflăm noi cu toţii, întreaga lume, situaţie în care nu există alternativă sau alternative de rezolvare, ci există cu adevărat şi imediat numai un singur lucru o unică soluţie de a o rezolva: o opoziţie hotărâtă, mergând chiar în ultimă instanţă, până la un conflict armat al restului lumii cu Stânga Mondială agresoare, care nu numai că ne ameninţă, dar se şi pregăteşte făţiş şi evident s-o facă! Nu numai că ameninţă, dar cu o neruşinare şi cu o obrăznicie fără precedent ne-o promite de fiecare dată şi cu orice ocazie. Nu ştiu dacă aţi observant chestia asta?! Am eu o senzaţie, că nu reuşiţi să sesizaţi corect situaţia şi ca atare nici nu aveţi cum să ştiţi cam unde şi în cine ar trebui să daţi cu băţul! Vreau să spun că de un asemenea act definitiv Trump ar fi în stare, dar Biden nu! Iar dac-ar fi să fie aşa cum spuneam, Preşedinte nu Biden, ci Harris, doamna asta şi mai puţin! Ba tind să cred că atunci, SUA chiar i-ar da o mână de ajutor diplomatic lui Putin, că de unul militar n-ar avea nevoie. Ar putea ajunge şi singur, fără ajutorul cuiva pân-la Paris de exemplu, dacă nu şi mai departe! Şi aş mai vrea să spun că dacă iese Biden şi democraţia lui de stînga, noi românii ca şi ceilalţi care aproape jumătate de secol am suportat cizma sovietică aşezată temeinic pe grumazul nostru, ne-am ars! Ne vom trezi din nou numa-n izmene şi opinci, ca de atât de multe alte ori în istoria noastră, în faţa duşmanului care ne va călări din nou, fiindcă speranţa de ajutor din partea Statelor Unite ar dispărea complet, iar ca să speri într-o eventuală salvare venită din partea fantomei europene, ar fi la fel de ireal, de ca şi cum ai trage speranţa să mai auzi, vreodată băşină de la calu’ mort! În rest aş mai continua să vă prezint situaţia momentului de faţă, că ar mai fi de spus încă foarte multe despre cea ce dumneavoastră ignoraţi, nu ştiţi, sau vă prefaceţi că nu ştiţi. Vă las să daţi cu băţul mai departe în oricine şi orice, fără alegere, că tot în baltă nimeriţi şi tot degeaba-i! Şi apropos! Îi tot daţi cu “populismu-n” stânga şi în dreapta că nici nu mai ştie omu‘ cum să se ferească de populismul ăsta, la fel de altfel cum o fac şi alţi colegi de ai dumneavoastră cum ar fi de exemplu doamna Sabina Fati, pe care am rugat-o să definească acest “neologism” misterios, totalmente nedefinit, abuziv utilizat şi de multe ori illogic plasat. Sau poate să-l explice. N-am avut succes. Însemnează că nici ea nu ştie ce-i aia! Poate vă faceţi milă şi pomană, dacă ştiţi ce-nseamnă, să-l traduceţi, eventual să-l explicaţi, că tare mi-ar prii. Şi sunt convins că nu le-ar strica nici altor cititori ai “22”-ului să afle ce fel de mâncare de peşte-i asta. Cu mulţumiri anticipate. Ioan Vlad Nicolau
RăspundeMihail Lungu - 11-19-2020
Poate ma repet dar am scris un comentariu la articolul dlui Lăzescu "Alegerile americane provoacă controverse și la București" publicat în această revistă. Comentariul nu a apărut. Încerc să-l redau din memorie: " În momentul în care cineva scrie de 'marile derapaje violente ale radicalilor de stânga' fără să pomenească derapajele lui Donald Trump şi ale echipei sale în campania electorală, acesta se descalifică singur. Revista22 ar trebui să reconsidere colaborarea cu acest autor, ale cărui opinii tendenţioase par mai degrabă potrivite pentru ÎLD sau Sputnik. As dori sa citesc in prestigioasa revista 22 numai articole politic corecte, pe linia Bruxelles-Biden-Xi Jinping. Si sa se reia listele negre din iunie 90, adica pardon ca acuma sunteti de bine toti de pe listele acelea.
RăspundeGabriel Liiceanu - 11-19-2020
Superba anal iza!
RăspundeGabriela Constantinescu - 11-19-2020
Observatia e buna, vizavi de radicalizarea politicii, si de stanga, si de dreapta, insa la modul cel mai serios, tot cea de stanga, ascunsa in spatele lui Biden, ar trebui sa infioare. Asadar, nu este de mirare faptul ca in Romania a fost vazut din multe unghiuri succesul lui Trump, si nu al lui Biden. Despre stanga radicala noi stim multe, si asta n-ar trebui sa uitati. Respect alegatiile dvs. despre Trump, in virtutea libertatii opiniei, insa ceea ce reprezinta el a fost imbratisat si sustinut de 73 de milioane de americani, asadar cu scuze, dar cred ca postul de la Casa Alba nu a fost inca atribuit, se joaca, iar felicitarile de prin UE si articolele din media aproape gretos favorabila democratilor, nu-l fac presedinte. Cam urat scrieti despre colegii dvs. de breasla, Petre Iancu si Al. Lazescu. Ultimul scrie pe marginalia, un site cat se poate de intelectual, personal n-am citit nimic scris de dvs. acolo. PS. Structura ''marea majoritate'' este incorecta, si-o repetati obsesiv.
RăspundeLiviu - 11-17-2020
"foarte deplorabil" ? Cum ar suna : foarte hot, foarte (ne)cinstit, foarte (ne)demn... ?
RăspundeOvidiu Podar - 11-17-2020
Analiza exacta, lucida si cu discernamânt. Bravo!
RăspundeMihail Lungu - 11-17-2020
Am scris un comentariu la articolul dlui Lăzescu "Alegerile americane provoacă controverse și la București" publicat în această revistă. Comentariul nu a apărut. Încerc să-l redau din memorie: " În momentul în care cineva scrie de 'marile derapaje violente ale radicalilor de stânga' fără să pomenească derapajele lui Donald Trump şi ale echipei sale în campania electorală, acesta se descalifică singur. Poate că Revista22 ar trebui să reconsidere colaborarea cu acest autor, ale cărui opinii tendenţioase par mai degrabă potrivite pentru ÎLD sau Sputnik." Poate apare aici.
RăspundeBASCA - 11-17-2020
Nu stiu de ce dar eu va admir neconditionat. Felicitari pentru un nou articol, in sange, rare.
Răspunde