De același autor
Alegerile prezidențiale din 2014 vor fi decise de o parte, nu prea mare, a electoratului instruit, virulent anti-PSD și anti-Ponta, susținător al acțiunilor DNA și al statului de drept, electorat pe care îl numim „băsist“.
Ultimul sondaj de opinie INSCOP, fără a aduce informații neașteptate, sugerează că Victor Ponta nu este deja președintele României. Diferența dintre el și Klaus Iohannis, de 10 procente, fără a fi neglijabilă, nu-i poate garanta actualului prim-ministru victoria în al doilea tur de scrutin. Totul ține de mobilizarea electoratului dintre cele două tururi și mai ales a electoratului anti-Ponta, care a votat cu un alt candidat decât Iohannis – în special cu Elena Udrea, Monica Macovei, chiar Teodor Meleșcanu. Teoretic, din partea acestor candidați ar putea veni circa 14%, la care se vor adăuga aproape sigur și vreo 4-5% ale maghiarilor, în timp ce Ponta nu poate să se bazeze decât pe cea mai mare parte a voturilor dinspre Tăriceanu și o parte mult mai mică a celor dinspre Meleșcanu – în total, probabil, nu mai mult de 8-9%. Rezultatul – o luptă foarte strânsă, decisă „la mustață“.
Dar pentru o victorie a lui Iohannis există o condiție esențială: ca aproape toți cei care au votat mai ales cu Udrea și Macovei – adică electoratul „băsist“, pentru a spune astfel – să nu se închidă în casă pe 16 noiembrie. Or, același sondaj sugerează ceva îngrijorător: doar 65,8% dintre cei care au votat la primul tur cu un alt candidat decât Ponta și Iohannis intenționează să mai voteze în al doilea tur. Sondajul nu ne spune cu cine a votat restul la primul tur, dar nu e greu de bănuit că majoritatea dintre ei constituie tocmai amintitul electorat „băsist“ demobilizat. Să remarcăm aici că sondajul infirmă unele teorii care vor să justifice fărâmițarea dreptei: mai întâi, teoria că cineva, precum Monica Macovei, poate aduna un electorat antisistem care, altminteri, ar fi pasiv și care, apoi, la al doilea tur, ar vota cu oricine rămas în cursă pentru a-l împiedica pe Ponta să devină președinte. De asemenea, teza că la primul tur votăm cu inima (sau „sincer“, cum scrie d-l Alexandru Gabor, într-o replică la articolul meu Coaliția anti-Iohannis) și la al doilea cu mintea se dovedește și ea falsă pentru aproape o treime dintre acești votanți „cu inima“: s-ar părea că „momentul minții“ nu va mai veni pentru ei pe 16 noiembrie.
Nu știm deocamdată care va fi efectul dezvăluirii din partea lui Traian Băsescu că Ponta ar fi fost ofițer acoperit și că ar fi încercat, cu ajutorul lui Teodor Meleșcanu, să ascundă acest fapt, ilegal la momentul respectiv, deoarece era procuror. (Sondajul INSCOP a fost realizat înainte de dezvăluire.) Dar efectul lui pozitiv pentru o mobilizare anti-Ponta în turul doi ar putea fi contracarat de teza, venită tot de la Traian Băsescu și reluată obsesiv de Elena Udrea, că între cei doi candidați principali nu există nicio o deosebire fundamentală, mai rău, că ambii sunt „corupți“. Președintele a mers atât de departe, încât a sugerat chiar că va boicota turul doi, dacă Elena Udrea nu se califică. Orice analiză serioasă, bazată pe datele disponibile, arată că există, dimpotrivă, o mare diferență morală între primarul de succes al Sibiului, al cărui singur mare „cusur“ este că are „șase case“, și prim-ministrul plagiator, fost ofițer acoperit și care – foarte probabil – ascunde acest detaliu biografic cu ajutorul SIE.
Concluzia ar fi că alegerile prezidențiale din 2014 vor fi decise de o parte, nu prea mare, a electoratului instruit, virulent anti-PSD și anti-Ponta, susținător al acțiunilor DNA și al statului de drept, electorat pe care îl numim „băsist“, și el acum divizat în trei segmente și supus unor tensiuni contradictorii. Pe 16 noiembrie acestuia i se va cere un lucru esențial și dificil deopotrivă: să se opună indicațiilor de boicot ale lui Traian Băsescu și ale Elenei Udrea, reacțiilor posibil ambigue ale Monicăi Macovei și propriilor aprehensiuni și amintiri, să judece limpede și rațional, să abandoneze lașitățile păguboase și teoriile demobilizatoare și, fie și fără entuziasm, să voteze cu Iohannis. Acest electorat trebuie să mai știe ceva: soarta României pentru următorii 5-10 ani (inclusiv continuarea luptei anticorupție) va sta nu în cei care sunt cumpărați cu găleți și sticle de ulei, nu în cei care trăiesc din ajutoare sociale și așa mai departe; în cazul lor o predicție asupra votului e aproape sigură. Dimpotrivă, stă în cumpănă cum vor vota mulți dintre oamenii cu carte, mai degrabă tineri sau de vârstă mijlocie, dinamici, cu idei liberale, bine informați, dar orbiți de pasiunile politice și de credința comodă că întotdeauna „alții“ decid soarta lor și că ei nu sunt decât victimele „vulgului“ prostit de politicieni. Și totuși, glonțul decisiv va fi al lor – adică al nostru.
P.S. D-l Virgil Iordache, pe Contributors.ro, îi invită pe intelectuali să-și vadă de treaba lor și să nu se aștepte că statul „va rezolva sau genera vreo problemă, ci noi înșine, făcându-ne cât mai bine sau nu treaba, acolo unde suntem“. Apoi adaugă, consolator: „creația se poate manifesta în orice fel de cadru. S-au scris lucruri valoroase și pe pereții pușcăriilor comuniste“. Nu: poate că statul nu rezolvă multe probleme, dar sigur generează grozăvii, dacă este lăsat numai pe seama unor politicieni venali și incompetenți. Poate că există creație și în pușcării, dar fără școli și universități de calitate, cultura unei țări nu-i cu putință, mai ales când modelul de parvenire socială îl dă un plagiator. //
CITIȚI ȘI
