„Nemții“ sunt de vină

Nu „nemții“ ne obligă să fim corupți și incompetenți în atâtea domenii esențiale. Nu din cauza lor stagnează autostrăzile și construcția spitalelor regionale.

Andrei Cornea 07.05.2019

De același autor

D-l Petrișor Peiu, analist politic, scrie recent pe Ziare.com un articol care parcă te îndeamnă să stai acasă pe 26 mai: „Pentru ce votăm pe 26 mai – creșterea polarizării și distribuția inegală a dezvoltării?“. Articolul, bazat pe mai multe statistici europene și hărți de dezvoltare, arată că decalajale dintre țări și regiuni de dezvoltare în interiorul UE au crescut în general în ultimul timp: „Centrul (Germania, Franța, Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Nordul Italiei și Nordul Spaniei) este polul bogăției, iar sudul mediteranean plus Estul formează polul sărăciei. Sute de mii de pagini de programe de convergență și mii de miliarde de euro cheltuite în numele aceleiași convergențe nu reușesc să schimbe nimic, continentul rămâne polarizat și fiecare criză globală care trece adâncește această prăpastie“. Tot din statistici reiese că și în România se adâncesc inegalitățile: zona București-Ilfov și zona de Vest sunt zonele mai dezvoltate, sub toate aspectele: PIB, salarii, putere de cumpărare etc. Sudul și Estul sunt cele mai sărace.

D-l Petrișor Peiu nu se sfiește să sugereze că nu-i o întâmplare că lucrurile stau așa: „Explicații? Polarizarea asta este chiar căutată, proiectată aproape“, scrie el. La final dă și sfaturi, de tipul: să fie lăsate și firmele românești și bulgărești să extragă petrol din Marea Neagră, să fie finanțată (din bani europeni) și construcția de autostrăzi în Moldova, și nu numai în Centrul Europei. Pe scurt, ideea pe care o extragem din articol e că în UE ca și pretutindeni bogații („nemții“) îi exploatează pe săraci, iar națiunile bogate colonizează într-o formă subtilă, dar încurajată de UE, națiunile sărace. Și e îndoielnic că lucrurile se vor schimba, cu UE condusă de „nemți“, așa cum este.

Evident, în acest caz, nu are sens să votăm pe 26 mai sau poate e bine să votăm cu PSD, care susține și el că România e tratată discriminatoriu în UE. Presupun că asta și dorește de la noi d-l Peiu. Se mai înțelege și altceva: că marea promisiune europeană de modernizare și dezvoltare n-a fost îndeplinită. Așa să fie? Statisticile nu spun nimic despre dezvoltarea (sau nedezvoltarea) țărilor și regiunilor care nu sunt în UE și nici în Schengen – Republica Moldova, Ucraina, Serbia. S-ar vedea atunci cât de mari sunt decalajele chiar între cei mai săraci dintre cei „dinăuntru“ și cei rămași pe „dinafară“. Poate că n-am avansat îndeajuns, dar dacă n-am fi fost „înăuntru“, sigur ne-ar fi fost cu mult mai rău. Dar fie: să nu discutăm contrafactual.

Totuși, ceva esențial lipsește din articolul d-lui Peiu: o hartă comparativă, pe regiuni și țări, a corupției. S-ar vedea atunci că nedezvoltarea și corupția se cam suprapun și că Sud-Estul european, ca și Sudul mediteranean sunt deopotrivă zonele cele mai corupte și cele mai nedezvoltate și că, invers, Centrul, Vestul și Nordul europene sunt zonele cele mai puțin corupte și cele mai bogate. Legătura e clară: fiind corupte, primele nu pot profita de fondurile europene de convergență – fie că autoritățile nu pot ori nu vor să le folosească, fie că le deturnează în folos propriu. Și să nu vină nimeni să afirme că aceste zone sudice și estice sunt mai corupte, fiindcă, istoricește vorbind, sunt mai sărace. Nu, lucrurile stau mai curând invers, cel puțin pentru ultima perioadă, iar faptul e demonstrat de studiul structurilor sociale. Aici (în Sicilia, Puglia, Spania de sud, Bulgaria, România de sud, Grecia) domină paternalismul, nepotismul și clientelismul; clanurile mafiote sunt la ele acasă, respectul pentru lege și contracte scrise e scăzut, oficialitățile amestecă interesul public cu cel privat și de familie într-o măsură foarte mare. Personalizând puțin, de ce e Teleormanul sărac și Clujul bogat (în termeni relativi)? Uitați-vă fie și numai la diferența dintre Liviu Dragnea și Emil Boc și veți înțelege. Dar ambii sunt legați de județele, de regiunile lor cu culturile respective, de politicile pe care le duc și le-au dus la nivel național și regional și, în mod esențial, de măsura în care vor să separe binele privat de binele public: mai mult la Cluj, mult mai puțin la Teleorman. De aici diferența de dezvoltare.

Nimeni și nici chiar d-l Peiu nu poate nega că am fi stat în România mult mai bine, și nu doar în statistici, sub raportul dezvoltării, dacă rata de absorbție a fondurilor europene ar fi fost mai mare decât este. Dar de ce este atât de scăzută (circa 19-20% spre sfârșitul anului trecut, pentru exercițiul financiar 2014-2020)? Fiindcă există multă incapacitate administrativă și managerială. De ce? Fiindcă funcționarii publici și conducătorii agențiilor sunt numiți pe criterii politice și clientelare (rude, fini, veri, nepoți etc.), fiindcă meritocrația contează puțin. Mai grav, fiindcă mulți așa-ziși specialiști au diplome de licență sau de master plagiate sau cumpărate pe net. Iar „fabricile de plagiate“ funcționează din plin, grație privilegiilor și presiunilor politice. Fiindcă oamenii competenți pleacă în mediul privat sau emigrează, descurajați de felul în care funcționează administrația de stat. În sfârșit, fiindcă deciziile politice sunt arbitrare, nocive și dictate de interese de partid și de afaceri. Și, ca să personalizăm din nou lucrurile: să fie UE de vină pentru că premierul României, d-na Dăncilă, e incapabilă să se exprime coerent românește (ceea ce n-o oprește să pretindă că e „un bun român“), așa cum o demonstrează la aproape orice ieșire în public? Or, dacă o astfel de persoană, cu educație și abilități intelectuale precare, ajunge să conducă aparatul birocratic al României numai în virtutea faptului că e omul de încredere al lui Liviu Dragnea înseamnă că paternalismul, sistemul patrimonial, clientelismul și, la modul general, corupția funcției publice blochează orice dezvoltare mai rapidă.

D-l Petrișor Peiu (fost consilier al lui Adrian Năstase) sau oricine altcineva poate acumula oricâte statistici, cu care să încerce să arate că subdezvoltarea României și mai ales a unor regiuni ale ei se datorează rapacității „nemților“ (generic vorbind). Poate că unii îl vor crede. Or fi având și „nemții“ păcatele lor. Dar cel puțin nu „nemții“ ne obligă să fim corupți și incompetenți în atâtea domenii esențiale. Nu din cauza lor stagnează autostrăzile și construcția spitalelor regionale. Nu ei ne cer să încovoiem codurile penale, să dăm de pământ cu justiția, numai ca să scape câțiva politicieni de pușcărie, deoarece, în condiții normale, condamnarea lor ar fi inevitabilă. Așadar, în pofida lui Peiu, vom vota pe 26 mai, și anume pentru micșorarea, și nu pentru mărirea decalajelor de dezvoltare. Ceea ce înseamnă însă și condiția necesară (chiar dacă nu și suficientă): să nu mai putem avea vreodată o Dăncilă deasupra administrației, la Victoria, și un Dragnea deasupra legilor, în libertate. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22