NU finanțării publice a campaniilor electorale!

Andrei Cornea 03.03.2015
SHARE 12

De același autor

De ce ar trebui eu, ca plătitor de impozite, să subvenționez implicit partide pe care nu le doresc la putere, ba chiar aș dori să nu existe?

 

Cum ar trebui să fie finanțarea campaniilor elec­torale? Din fonduri publice sau private? Iar dacă sunt private, oare ar trebui ca ele să fie limitate, așa cum prevede legea actuală (adoptată în 2006), sau nelimitate, așa cum se întâmplă în Statele Uni­te, de exemplu? Comisia parlamentară de Cod elec­toral, preluând un model polonez, ni se spune, a adoptat recent în unanimitate principiul finanțării exclusiv de la buget a campaniilor. Argumentul a fost că numai așa se va evita corupția și banii ne­gri donați de partide. Nu ne impresionează această grăbită unanimitate, așa că ne vom întreba dacă soluția adoptată este rezonabilă.

 

În actuala lege, nu se pot depăși anumite plafoane în donațiile private făcute partidelor. De ase­me­nea, partidele dispun de anumite subvenții anuale de la buget, calculate după un anumit algoritm. Orice sumă – legal donată – care depășește pla­fo­nul (calculat în baza salariului minim pe eco­no­mie) este confiscată. Costul real al campaniilor elec­torale depășește însă cu mult acest plafon și de aceea partidele sunt tentate să primească do­na­ții neînregistrate și nedeclarate (bani duși cu ser­vieta), care, evident, au destule șanse să fie mur­dari. În felul acesta, partidele procură fonduri su­ficiente, iar oamenii de afaceri vor spăla diverse su­me, obținând pe deasupra promisiuni de la oa­me­nii politici. Cazul Udrea, investigat acum de DNA, este o bună dovadă a acestui mecanism pe­riculos. Or, tocmai existența unui plafon legal es­te ceea ce creează tentația încălcării legii din par­tea partidelor. Cu ce se vor schimba lucrurile atunci, dacă finanțarea campaniilor va fi trans­ferată asupra bugetului? Cu nimic, afară doar că sar­cina financiară va cădea asupra tuturor plă­ti­torilor de impozite. Campaniile vor rămâne la fel de scumpe în realitate, iar ingineriile financiare prin care se vor transfera bani nedeclarați dinspre oa­menii de afaceri către partide și candidați vor înflori cel puțin la fel de bine ca și acum. Orice de­calaj major între oferta legală de fonduri și cererea reală va tinde să fie redus în mod ilegal. Dar fi­nan­țarea de la buget are și alte cusururi.

 

Primul dintre acestea privește faptul că banii pre­văzuți se decontează după alegeri, spune proiectul adoptat de Comisie. Așadar, partidele trebuie să se împrumute înaintea campaniei electorale. În acest caz, partidul de la putere are, mi se pare, un clar avantaj. Băncile s-ar putea să fie mai ge­ne­roase cu partidele aflate la putere. Dar, oricum, rezultă că prin finanțarea de la buget vom deplasa influența de la donatorii privați români la bănci - și ele private, în plus deținute, în majoritate, de ca­pitalul străin.

 

Apoi, mă întreb: în numele cărui principiu de drept cetățenii ar fi privați de dreptul de a-și exprima opțiunea politică, adeziunea la un par­tid sau la un candidat la președinție și prin donații, mai ales în timpul cam­pa­niilor elec­to­ra­le? Desigur, donația - de 10 lei sau de un milion de lei - tre­buie să fie transparentă și deci în­re­gis­trată cu ac­te contabile. Dar de ce să fie oprită? Mai mult, în numele cărui principiu de drept ea trebuie să fie li­mitată, ca în legea actuală? În plus, de ce ar tre­bui eu, ca plătitor de im­po­zi­te, să sub­venționez implicit partide pe ca­re nu le doresc la putere, ba chiar aș dori să nu existe? De ce ar trebui eu să con­tri­bui la candidaturile lui Dan Dia­co­nes­cu și C.V. Tudor și chiar Vic­tor Ponta, plagiatorul? Sunt de acord să plătesc impozite pentru mul­te, in­clu­siv pen­tru ca statul să asigure un ca­dru pro­pice pentru alegeri, dar de aici și până la a subvenționa can­di­daturi corupte, șovine, antioccidentale și populiste es­te o cale lungă, pe care nu doresc s-o parcurg! Una este sus­ți­ne­rea cadrului jocului democratic, și alta – susținerea unora dintre jucătorii în­șiși. Prima mi se pare o datorie pu­blică, cea de-a do­ua – o opțiune privată.

 

Soluția, după mine, nu este finanțarea de la buget, ci finanțarea exclusiv din fonduri private, neplafonată și trans­pa­rentă, cu respectarea unor reguli de înregistrare severe și cu pedepse aspre pentru orice evaziune fiscală. În felul aces­ta, cred, nivelul de corupție va scă­dea, fie și numai pentru că una din­tre destinațiile importante ale banilor negri va pierde din pondere. Cel pu­țin, partidele vor fi mai puțin tentate să se preteze la inginerii financiare, de­venite nu doar mai riscante, dar și mai puțin necesare, deoarece nu mai există limite legale, dincolo de care ori­ce sumă este confiscată. Unii vor zi­ce: astfel, partidele se vor afla la che­re­mul oamenilor de afaceri bogați, chiar mai mult decât acum. Dar e pre­ferabil ca ele să aibă cât mai mulți do­natori privați (iar numărul acestora poa­te crește foarte mult, dacă s-ar ape­la la potențial numeroșii mici do­na­tori) decât să aibă unul singur – sta­tul – a cărui imparțialitate este foarte ne­convingătoare – la noi cel puțin, un­de în practică statul înseamnă un par­tid sau o coaliție majoritară. Interesul public rezultă mai sigur din însumarea și contrapunerea spontane a nu­me­roa­se interese private decât din auto­pro­mo­varea statului ca unic exponent al acestui interes public. Aș mai adăuga că, deocamdată, partidele politice „be­neficiază“ de extrem de puțină apre­ciere din partea publicului. Oare cei ca­re au votat în unanimitate finan­ța­rea din banii contribuabililor a cam­pa­niilor electorale își închipuie că în acest fel vor ridica nivelul respectiv de apreciere? Nu vor zice oamenii: „Du­pă ce că trebuie să plătim pentru ne­simțiții și corupții din parlament, acum trebuie să plătim ca ei să fie și aleși acolo“?

 

Trebuie să știm, desigur, cine câți bani a dat și cui, pentru a evalua co­rect legăturile dintre politicieni și oa­menii de afaceri. Totuși, existența aces­tor legături rămâne un dat inevi­tabil într-o societate capitalistă și li­beră. Întrebarea este numai dacă vrem să le scoatem la lumina zilei și, deci, eventual, să le putem cu ușu­rin­ță judeca sau preferăm să le ascundem ipocrit, interesat și, în orice caz, pă­gubos pentru societate.

Comentarii 12

tudor - 03-07-2015

Chiar nu are ce cauta statul in finantarea campaniilor electorale. Politicienii ar trebui sa invete sa-si finanteze campaniile pe bani adunati de ei insisi de la cetatenii care au fost convinsi ca merita sa ii trimita in parlament.

Răspunde

Piedone - 03-07-2015

Finantarea din bani privati fac politicienii vulnerabili la retele mafiotice, companii si organizatii capusa. Se exemplu, SUA sunt permanent victima acestui mod de finantare. Politicienii nu dau doi bani pe interesul national cand trebuie sa satisfaca interesele de lobby, cel mai puternic este cel eveiesc, dar si altele. Interventia si santajul la care a decurs Netanyahu de curand sunt dovada cea mai clara. Pana si congresmenii democrati, sustinatori constanti ai si Israel-ului, prin banii pe care ii primesc bineinteles, au ajuns la disperare, pentru ca Netaniahu ar fi in stare sa tarasca America intr-un razboi mondial pentru a-si satisface obsesiile. Finantarea exclusiv privata, care intotdeauna poate fi mascata prin alte organizatii mama, a campaniei electorale ar fi un dezastru pentru politica Romaniei. Se poate concepe un prag suficient de mare pentru strangerea de semnaturi pentru a impiedica partidele nesemnificative sa profite de banul public.

Răspunde

Alex - 03-05-2015

Tarile scandinave sunt primele in lume la Indicele Democratiei. Eu as vrea sa stiu cum se procedeaza la ele si noi sa facem la fel.

Răspunde

MIHAI 2 - 03-05-2015

Dar iata ca pe extrema se demarca si se remarca impetuos si dl FELIX TATARU tinand sub bret o punga cu 50000 de EURO cash, deci neimpozitati, pe care i-a primit pe filiera Udrea de sustinere a campaniei lui Taticu. Cum mai putea primi dansul o asa delicata atentie - daca banii erau limitati la o amarata de alocatie bugetara ? PS. Evenimentul ma bucura si ppentru ca dl Felix Tataru este - printre altii - si un posibil castigator al Oscarului pentru rol secundar. In filmuletul DESIGUR TRUCAT in care Basescu il pocneste pe copilul obraznic - dl Felix Navidad apare si dansul - cu o camera de filmat alternativa. Acel film facut de FT nu a fost difuzat niciodata. Ia sa ne gandim de ce ? Pentru ca operatorul avea obligatii contractuale - si deci si de loialitate - fata de Traian Basescu ? Pai atunci Traian Basescu trebuia sa-l obllige sa faca public filmul B , din care se putea vedea clar si netrucat ca nu e bataus de copii ! De ce nu o fi vrut ASADAR Base sa vedem si filmarea din alt unghi. M-ba !?

Răspunde

Mihai Mitica - 03-04-2015

Raspunsul corect la finantarea campaniilor electorale este : DECENTA. Pentru informarea alegatorilor interesati este suficient sa existe un numar de panouri pentru afise (numar proportional cu populatia localitatii) pe care partidele sa detina suprafete egale. De asemenea, timpi egali si gratuiti de publicitate si in emisinile electorale la posturile ntionale de radio si televiziune . O astfel de campanie decenta se poate face lejer doar din banii strinsi din cotizatiile membrilor.

Răspunde

MIHAI 2 - 03-04-2015

FAPTELE POZITIVE nu conteaza. Prapastia dintre FAPTELE NEGATIVE si FAPTELE POZITIVE o umplem cu vorbele smekere. De exemplu foametea instituita de FAPTELE NEGATIVE zise de austeritate sunt mai nou justificate de cantatorii lui Basescu si Boc , desi se vede din presatiile noilor conducatori ai Greciei ca daca vrei sa nu-ti sufoci poporul - POTI , chiar si in UE. Lui Base i-a fost insa draga sufocarea si umilirea poporului. FAPTELE POZITIVE ale lui Ponta sunt la randul lor manjite desi este real ca plagiatorul A DAT INAPOI FURACIUNILE comise de PDL. In fata adevarului vine propagandistul...de pilda Banciu si zice asa: Da, bai Ponta, E ADEVARAT CA AI PUS SALARIILE INAPOI la nivelul dinainte de mai 2010.....dar....urmeaza smekeria... CE ASTEA SUNT SALARII ? Nu ti-e rusine ? Iar al - de Banciu trebuie sa isi ia si el niscai bani de saorma. Asa ca de-aia lupta atata lume buna sa nu se opreasca dezmatul finatarii necontrolate .

Răspunde

Florin - 03-03-2015

Cred ca ideea e de a controla banii si de a opri intr-un fel sau altu, posibilitatea ca, in schimbul sumelor exorbitante "donate" unui partid sau candidat, "donatorul" sa primeasca la schimb, tot felul de alte recompense( functii bine platite/ contracte banoase/ posibilitatea deciziilor doar pe baza "puterii muschilor",etc.) Practic asta e problema. In urma "contributiilor" la campania cuiva, individul/grupul contributor, asteapta si primeste avantaje care depasesc de n ori, nivelul contributiei insului/grupului. Atunci cand banii pe care ii poate primi cineva sunt limitati/controlati, sansa e ceva mai mica ca orice neavenit sa ajunga in pozitii atat de bine rasplatite.

Răspunde

Florian D. Mirea - 03-03-2015

Cand cea mai buna propaganda electorala va fi reprezentata de fapte pozitive, si nu de programe politice deficitare si deficitar aplicate in practica, finantarea partidelor politice nu va necesita mereu mai multi bani (de la stat si de la grupuri de interese private). "Reclama, sufletul comertului" este un principiu care o fi bun doar in comert. Politica, care vizeaza intreaga societate, nu ar trebui sa fie comert, asa cum vedem ca stau lucrurile in prezent.

Răspunde

MIHAI 2 - 03-03-2015

O mare risipa de argumente pentru a ascunde mestesugit interesele ONG iste si mediatice de lasare fara fraie a finantarilor dinspre partide spre ....da si spre ONG uri ....si spre mass media....

Răspunde

BASCA - 03-03-2015

Nivelul saraciei in Romania e la cote alarmante,e clar ca putini vor dona bani pentru partide,vor fi mereu aceiasi interesati de contracte avantajoase si cei cu ochii dupa sinecuri.Bataia de joc la adresa noastra continua,traim in lumi paralele din pacate,noi votam pentru reducerea numarului de parlamentari ei din contra se inmultesc,noi tipam dupa relaxare fiscala ei pun biruri noi, etc.Nu mai vreau sa fim egali in saracie si bogatia sa fie mereu suspecta.Eu spre exemplu vreau sa donez bani la M 10,atat.

Răspunde

stoica ovidiu - 03-03-2015

Intradevar TRANSPARENTA ar rezolva aceasta problema , ca si multe altele din Romania . Sigur , este foarte greu de realizat , mai ales in Romania !

Răspunde

profesoru - 03-03-2015

Excelent. O demonstratie a faptului ca principiile liberale sunt fundamentul unui sistem politic corect, modern si eficient.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22