De același autor
De ce ar trebui eu, ca plătitor de impozite, să subvenționez implicit partide pe care nu le doresc la putere, ba chiar aș dori să nu existe?
Cum ar trebui să fie finanțarea campaniilor electorale? Din fonduri publice sau private? Iar dacă sunt private, oare ar trebui ca ele să fie limitate, așa cum prevede legea actuală (adoptată în 2006), sau nelimitate, așa cum se întâmplă în Statele Unite, de exemplu? Comisia parlamentară de Cod electoral, preluând un model polonez, ni se spune, a adoptat recent în unanimitate principiul finanțării exclusiv de la buget a campaniilor. Argumentul a fost că numai așa se va evita corupția și banii negri donați de partide. Nu ne impresionează această grăbită unanimitate, așa că ne vom întreba dacă soluția adoptată este rezonabilă.
În actuala lege, nu se pot depăși anumite plafoane în donațiile private făcute partidelor. De asemenea, partidele dispun de anumite subvenții anuale de la buget, calculate după un anumit algoritm. Orice sumă – legal donată – care depășește plafonul (calculat în baza salariului minim pe economie) este confiscată. Costul real al campaniilor electorale depășește însă cu mult acest plafon și de aceea partidele sunt tentate să primească donații neînregistrate și nedeclarate (bani duși cu servieta), care, evident, au destule șanse să fie murdari. În felul acesta, partidele procură fonduri suficiente, iar oamenii de afaceri vor spăla diverse sume, obținând pe deasupra promisiuni de la oamenii politici. Cazul Udrea, investigat acum de DNA, este o bună dovadă a acestui mecanism periculos. Or, tocmai existența unui plafon legal este ceea ce creează tentația încălcării legii din partea partidelor. Cu ce se vor schimba lucrurile atunci, dacă finanțarea campaniilor va fi transferată asupra bugetului? Cu nimic, afară doar că sarcina financiară va cădea asupra tuturor plătitorilor de impozite. Campaniile vor rămâne la fel de scumpe în realitate, iar ingineriile financiare prin care se vor transfera bani nedeclarați dinspre oamenii de afaceri către partide și candidați vor înflori cel puțin la fel de bine ca și acum. Orice decalaj major între oferta legală de fonduri și cererea reală va tinde să fie redus în mod ilegal. Dar finanțarea de la buget are și alte cusururi.
Primul dintre acestea privește faptul că banii prevăzuți se decontează după alegeri, spune proiectul adoptat de Comisie. Așadar, partidele trebuie să se împrumute înaintea campaniei electorale. În acest caz, partidul de la putere are, mi se pare, un clar avantaj. Băncile s-ar putea să fie mai generoase cu partidele aflate la putere. Dar, oricum, rezultă că prin finanțarea de la buget vom deplasa influența de la donatorii privați români la bănci - și ele private, în plus deținute, în majoritate, de capitalul străin.
Apoi, mă întreb: în numele cărui principiu de drept cetățenii ar fi privați de dreptul de a-și exprima opțiunea politică, adeziunea la un partid sau la un candidat la președinție și prin donații, mai ales în timpul campaniilor electorale? Desigur, donația - de 10 lei sau de un milion de lei - trebuie să fie transparentă și deci înregistrată cu acte contabile. Dar de ce să fie oprită? Mai mult, în numele cărui principiu de drept ea trebuie să fie limitată, ca în legea actuală? În plus, de ce ar trebui eu, ca plătitor de impozite, să subvenționez implicit partide pe care nu le doresc la putere, ba chiar aș dori să nu existe? De ce ar trebui eu să contribui la candidaturile lui Dan Diaconescu și C.V. Tudor și chiar Victor Ponta, plagiatorul? Sunt de acord să plătesc impozite pentru multe, inclusiv pentru ca statul să asigure un cadru propice pentru alegeri, dar de aici și până la a subvenționa candidaturi corupte, șovine, antioccidentale și populiste este o cale lungă, pe care nu doresc s-o parcurg! Una este susținerea cadrului jocului democratic, și alta – susținerea unora dintre jucătorii înșiși. Prima mi se pare o datorie publică, cea de-a doua – o opțiune privată.
Soluția, după mine, nu este finanțarea de la buget, ci finanțarea exclusiv din fonduri private, neplafonată și transparentă, cu respectarea unor reguli de înregistrare severe și cu pedepse aspre pentru orice evaziune fiscală. În felul acesta, cred, nivelul de corupție va scădea, fie și numai pentru că una dintre destinațiile importante ale banilor negri va pierde din pondere. Cel puțin, partidele vor fi mai puțin tentate să se preteze la inginerii financiare, devenite nu doar mai riscante, dar și mai puțin necesare, deoarece nu mai există limite legale, dincolo de care orice sumă este confiscată. Unii vor zice: astfel, partidele se vor afla la cheremul oamenilor de afaceri bogați, chiar mai mult decât acum. Dar e preferabil ca ele să aibă cât mai mulți donatori privați (iar numărul acestora poate crește foarte mult, dacă s-ar apela la potențial numeroșii mici donatori) decât să aibă unul singur – statul – a cărui imparțialitate este foarte neconvingătoare – la noi cel puțin, unde în practică statul înseamnă un partid sau o coaliție majoritară. Interesul public rezultă mai sigur din însumarea și contrapunerea spontane a numeroase interese private decât din autopromovarea statului ca unic exponent al acestui interes public. Aș mai adăuga că, deocamdată, partidele politice „beneficiază“ de extrem de puțină apreciere din partea publicului. Oare cei care au votat în unanimitate finanțarea din banii contribuabililor a campaniilor electorale își închipuie că în acest fel vor ridica nivelul respectiv de apreciere? Nu vor zice oamenii: „După ce că trebuie să plătim pentru nesimțiții și corupții din parlament, acum trebuie să plătim ca ei să fie și aleși acolo“?
Trebuie să știm, desigur, cine câți bani a dat și cui, pentru a evalua corect legăturile dintre politicieni și oamenii de afaceri. Totuși, existența acestor legături rămâne un dat inevitabil într-o societate capitalistă și liberă. Întrebarea este numai dacă vrem să le scoatem la lumina zilei și, deci, eventual, să le putem cu ușurință judeca sau preferăm să le ascundem ipocrit, interesat și, în orice caz, păgubos pentru societate.
Comentarii 12
tudor - 03-07-2015
Chiar nu are ce cauta statul in finantarea campaniilor electorale. Politicienii ar trebui sa invete sa-si finanteze campaniile pe bani adunati de ei insisi de la cetatenii care au fost convinsi ca merita sa ii trimita in parlament.
RăspundePiedone - 03-07-2015
Finantarea din bani privati fac politicienii vulnerabili la retele mafiotice, companii si organizatii capusa. Se exemplu, SUA sunt permanent victima acestui mod de finantare. Politicienii nu dau doi bani pe interesul national cand trebuie sa satisfaca interesele de lobby, cel mai puternic este cel eveiesc, dar si altele. Interventia si santajul la care a decurs Netanyahu de curand sunt dovada cea mai clara. Pana si congresmenii democrati, sustinatori constanti ai si Israel-ului, prin banii pe care ii primesc bineinteles, au ajuns la disperare, pentru ca Netaniahu ar fi in stare sa tarasca America intr-un razboi mondial pentru a-si satisface obsesiile. Finantarea exclusiv privata, care intotdeauna poate fi mascata prin alte organizatii mama, a campaniei electorale ar fi un dezastru pentru politica Romaniei. Se poate concepe un prag suficient de mare pentru strangerea de semnaturi pentru a impiedica partidele nesemnificative sa profite de banul public.
RăspundeAlex - 03-05-2015
Tarile scandinave sunt primele in lume la Indicele Democratiei. Eu as vrea sa stiu cum se procedeaza la ele si noi sa facem la fel.
RăspundeMIHAI 2 - 03-05-2015
Dar iata ca pe extrema se demarca si se remarca impetuos si dl FELIX TATARU tinand sub bret o punga cu 50000 de EURO cash, deci neimpozitati, pe care i-a primit pe filiera Udrea de sustinere a campaniei lui Taticu. Cum mai putea primi dansul o asa delicata atentie - daca banii erau limitati la o amarata de alocatie bugetara ? PS. Evenimentul ma bucura si ppentru ca dl Felix Tataru este - printre altii - si un posibil castigator al Oscarului pentru rol secundar. In filmuletul DESIGUR TRUCAT in care Basescu il pocneste pe copilul obraznic - dl Felix Navidad apare si dansul - cu o camera de filmat alternativa. Acel film facut de FT nu a fost difuzat niciodata. Ia sa ne gandim de ce ? Pentru ca operatorul avea obligatii contractuale - si deci si de loialitate - fata de Traian Basescu ? Pai atunci Traian Basescu trebuia sa-l obllige sa faca public filmul B , din care se putea vedea clar si netrucat ca nu e bataus de copii ! De ce nu o fi vrut ASADAR Base sa vedem si filmarea din alt unghi. M-ba !?
RăspundeMihai Mitica - 03-04-2015
Raspunsul corect la finantarea campaniilor electorale este : DECENTA. Pentru informarea alegatorilor interesati este suficient sa existe un numar de panouri pentru afise (numar proportional cu populatia localitatii) pe care partidele sa detina suprafete egale. De asemenea, timpi egali si gratuiti de publicitate si in emisinile electorale la posturile ntionale de radio si televiziune . O astfel de campanie decenta se poate face lejer doar din banii strinsi din cotizatiile membrilor.
RăspundeMIHAI 2 - 03-04-2015
FAPTELE POZITIVE nu conteaza. Prapastia dintre FAPTELE NEGATIVE si FAPTELE POZITIVE o umplem cu vorbele smekere. De exemplu foametea instituita de FAPTELE NEGATIVE zise de austeritate sunt mai nou justificate de cantatorii lui Basescu si Boc , desi se vede din presatiile noilor conducatori ai Greciei ca daca vrei sa nu-ti sufoci poporul - POTI , chiar si in UE. Lui Base i-a fost insa draga sufocarea si umilirea poporului. FAPTELE POZITIVE ale lui Ponta sunt la randul lor manjite desi este real ca plagiatorul A DAT INAPOI FURACIUNILE comise de PDL. In fata adevarului vine propagandistul...de pilda Banciu si zice asa: Da, bai Ponta, E ADEVARAT CA AI PUS SALARIILE INAPOI la nivelul dinainte de mai 2010.....dar....urmeaza smekeria... CE ASTEA SUNT SALARII ? Nu ti-e rusine ? Iar al - de Banciu trebuie sa isi ia si el niscai bani de saorma. Asa ca de-aia lupta atata lume buna sa nu se opreasca dezmatul finatarii necontrolate .
RăspundeFlorin - 03-03-2015
Cred ca ideea e de a controla banii si de a opri intr-un fel sau altu, posibilitatea ca, in schimbul sumelor exorbitante "donate" unui partid sau candidat, "donatorul" sa primeasca la schimb, tot felul de alte recompense( functii bine platite/ contracte banoase/ posibilitatea deciziilor doar pe baza "puterii muschilor",etc.) Practic asta e problema. In urma "contributiilor" la campania cuiva, individul/grupul contributor, asteapta si primeste avantaje care depasesc de n ori, nivelul contributiei insului/grupului. Atunci cand banii pe care ii poate primi cineva sunt limitati/controlati, sansa e ceva mai mica ca orice neavenit sa ajunga in pozitii atat de bine rasplatite.
RăspundeFlorian D. Mirea - 03-03-2015
Cand cea mai buna propaganda electorala va fi reprezentata de fapte pozitive, si nu de programe politice deficitare si deficitar aplicate in practica, finantarea partidelor politice nu va necesita mereu mai multi bani (de la stat si de la grupuri de interese private). "Reclama, sufletul comertului" este un principiu care o fi bun doar in comert. Politica, care vizeaza intreaga societate, nu ar trebui sa fie comert, asa cum vedem ca stau lucrurile in prezent.
RăspundeMIHAI 2 - 03-03-2015
O mare risipa de argumente pentru a ascunde mestesugit interesele ONG iste si mediatice de lasare fara fraie a finantarilor dinspre partide spre ....da si spre ONG uri ....si spre mass media....
RăspundeBASCA - 03-03-2015
Nivelul saraciei in Romania e la cote alarmante,e clar ca putini vor dona bani pentru partide,vor fi mereu aceiasi interesati de contracte avantajoase si cei cu ochii dupa sinecuri.Bataia de joc la adresa noastra continua,traim in lumi paralele din pacate,noi votam pentru reducerea numarului de parlamentari ei din contra se inmultesc,noi tipam dupa relaxare fiscala ei pun biruri noi, etc.Nu mai vreau sa fim egali in saracie si bogatia sa fie mereu suspecta.Eu spre exemplu vreau sa donez bani la M 10,atat.
Răspundestoica ovidiu - 03-03-2015
Intradevar TRANSPARENTA ar rezolva aceasta problema , ca si multe altele din Romania . Sigur , este foarte greu de realizat , mai ales in Romania !
Răspundeprofesoru - 03-03-2015
Excelent. O demonstratie a faptului ca principiile liberale sunt fundamentul unui sistem politic corect, modern si eficient.
Răspunde