De același autor
Într-o țară rămasă aproape fără opoziție democratică (mai exact, una, USR, devenită invizibilă), toate nemulțumirile, fie cele în mod legitim datorate guvernării PSD-PNL, fie datorate contextului internațional tulbure, riscă să fie capitalizate de radicali, de național-șovini, de „autohtoniști” și „suveraniști” etc., mulți (dar nu toți) de la AUR. Și, întâmplător sau nu, se tot acumulează în ultimul timp astfel de episoade nefericite, pe care aceștia le pot exploata în voie.
A fost întâi scandalul cu Schengen care ar fi dovedit, după părerea celor menționați mai sus, că România e tratată ca o nație de mâna a doua în UE. Până și eurodeputatul-propagandist PNL Rareș Bogdan a spus-o. (Adevărul este că, ținând seama de enormele gafe pe care le-a făcut puterea politică de la București în ultimii cincisprezece ani, nici n-ar fi absurd ori injust să fim tratați în acest fel de facto.) S-a adăugat repede controversa legată de Canalul Bîstroe, care n-a servit decât să mai erodeze puțin susținerea populară pentru Ucraina. Dar Bîstroe e nimica față de potențialul scandalului grânelor ieftine, despre care se zice că ar fi inundat piața românească. Și campania împotriva produselor ucrainene pare să funcționeze perfect. Se lovește în trei direcții principale concomitent: mai întâi, scade susținerea populară pentru Ucraina care, iată, „ne distruge agricultura, deși noi am ajutat-o cu refugiații”. (Am auzit că cineva din industria de panificație a cerut interzicerea importurilor agricole nu numai din Ucraina, dar și de la „frații noștri” din Republica Moldova.) Asta e destul de grav, fiindcă e exact ceea ce-și poate dori Rusia în aceste momente, când toată lumea așteaptă cu sufletul la gură mult-amânata contraofensivă ucraineană. În al doilea rând, se lovește în Uniunea Europeană, care pare-se că n-a reușit, deocamdată, să ia măsuri de protecție pentru agriculturile statelor membre din Est. Din nou, se vorbește despre egoismul Vestului. Și așa, simpatia pentru UE a scăzut considerabil în România. În fine, în al treilea rând, este atacat Guvernul, fiindcă n-a blocat unilateral importurile de cereale, urmând exemplul Poloniei, Ungariei sau Bulgariei. Destule motive reale. Amestecate, din păcate, cu unele inventate sau dubioase.
Mărturisesc că nu știu dacă nu cumva Guvernul român trebuie felicitat fiindcă n-a acționat pripit și unilateral. Opinia publică ajunge anevoie la informații sigure și obiective despre cantitatea de produse ucrainene care a ajuns efectiv pe piața românească în ultimele luni, ca și la alte date privitoare la producția agricolă internă de anul trecut și la estimările pentru anul acesta. Se aud aproape numai strigăte de indignare, cereri ultimative și se dau citate copioase din aforismele dlui Daea. Asta e foarte interesant, dar inutil. În rest, nu vedem pe rafturi decât prețuri insuportabile la mâncare. Inflația aici, după toate statisticile și toate buzunarele, a bătut orice recorduri în preajma sărbătorilor pascale. S-o spunem onest: oricât de patrioți am fi și oricât de mult bine am dori agriculturii naționale, când vedem asemenea prețuri, parcă ne-am dori o „inundație ucraineană” de produse agricole cu efecte „nivelatoare” asupra „coșului zilnic”!
Colac peste pupăză, a venit și scandalul cu propunerea mutării datei Paștelui ortodox, conform calendarului gregorian. Dincolo de orice confruntări dogmatice, politice sau, dimpotrivă, de animozități personale, controversa, devenită deja foarte contondentă și implicând și figuri publice importante din BOR, e o bună ocazie pentru „suveraniști” să-i acuze pe adversari – cum o și fac – că „se dau cu papistașii”, că se predau Occidentului și așa mai departe. Exact de acest ingredient religios mai era nevoie, pentru ca toate celelalte dispute, despre care am vorbit, să fie sudate într-o narațiune coerentă și, desigur, conspiraționistă, având drept temă și laitmotiv „noua ordine mondială”, pe care „globaliștii” și „soroșiștii” ar vrea s-o impună națiunilor.
Și sunt convins că această narațiune, cu toate variantele și componentele ei, e credibilă în cercuri tot mai largi – vom vedea la anul proporția. Da, împărăția cerurilor o fi pesemne pentru cei ce cred, dar sper că nu și pentru cei care cred prostește; în schimb, e sigur că ale lor sunt, au fost și vor fi multe din „împărățiile” mai mari sau mai mici de pe pământ. //
