De același autor
Se spune ca felul de a fi autentic al oamenilor, natura lor profunda ies la iveala mai bine daca ei sunt obligati, macar un rastimp, la singuratate. Testul "Robinson Crusoe", asadar, ar lamuri cat din omul respectiv este ipocrizie sociala, cat dorinta de a fi pe placul altora si cat moralitate interiorizata si capacitate de a se pune in acord cu sine si cu Dumnezeu.
De ce n-am imagina insa un test asemanator si pentru tari sau comunitati nationale, un "test al insulei"? Plasati, cu inchipuirea, tara respectiva pe o insula ceva mai indepartata si incercati sa deduceti, fie si cu aproximatie, ce s-ar putea intampla in astfel de conditii de izolare. Iata, de pilda:
Franta s-ar consola repede cu insularitatea, cu conditia sa procure de undeva vinurile si branzeturile cunoscute. Odata ajunse acestea pe insula, francezii ar trai ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Altminteri, ar reface Revolutia Franceza. Nemtii ar construi un U-boot ca sa plece de pe insula, dar constructia respectiva i-ar absorbi intr-atat tehnic si mai ales organizatoric, incat nu le-ar mai trebui nimic altceva si ar uita de plecare. Pe rusi nu ti-i poti inchipui deloc pe o insula, decat poate daca ar curge pe acolo Volgi de votca. Englezii oricum sunt pe o insula, asa ca in cazul lor nu s-ar mai intampla absolut nimic. Chinezii n-ar incapea cu totii pe o insula. Evreii s-ar ruga lui Dumnezeu, care odata a secat pentru ei Marea Rosie, ca sa sece si marea din jurul insulei. (Nu garantam succesul.) Americanii ar construi niste rachete speciale prinse de insula si ar zbura cu ea cu tot, daca nu ar exista o alta scapare. (Garantam succesul.) Cat despre italieni, acestia s-ar bucura, caci e mare destula, plaja lina, fete frumoase si, in general, "la vita è bella"! (Iarasi garantam succesul... la fete.)
Dar ce mi-ar face romanasii, pusi la dospit pe o insulita? Nu-i greu de intrevazut: scapati de nesuferitele de monitorizari internationale, eliberati de osanda de a intra in Europa, usurati de beleaua cu drepturile omului, transfigurati de fericire de disparitia ungurilor, ne-am pune mai intai pe un chef monstru. Apoi, cum vine iarna si nici pacura, nici gaz pe insula nu-s, am lua masurile ce se impun in situatia vitrega respectiva: am aduna repejor toate manualele alternative si nealternative de istorie, romana, franceza, chineza, chimie si, in general, toate cartile, carticelele, brosurile, indiferent de materie, calitate, editie, autor si perioada, cu exceptia celor scrise de domnii ministri, prim-ministri, deputati, senatori si mai ales presedinti, cat si a unora dintre articolele domnilor ziaristi (dar numai a celor "formatori de opinie"); apoi am face din toate celelalte tiparituri un foc zdravan, imbelsugat si national, de mai mare frumusetea... ca sa ne fie cald si bine!