De același autor
Cam astea sunt reperele principale intre care au functionat comentariile de presa privitoare la decizia Guvernului de a dizolva Consiliul General al Municipiului Bucuresti: 1. Guvernul da o lovitura curajoasa coruptiei pripasite in Primaria Bucuresti. 2. Ceea ce s-a intamplat este un rezultat al luptei pentru putere dintre PSD si PD (sau Adrian Nastase si Traian Basescu), iar cei ce sufera sunt bucurestenii. Ce-i adevarat aici?
Se stie acum bine ca decizia de dizolvare a CGMB a fost generata de situatia imposibila in care ajunsese consiliul dominat de PSD: numeroase hotarari atacate in contencios de primarul general, respinse prin sentinte definitive de tribunal: in aceste conditii, Legea administratiei publice cere prefectului sa dizolve consiliul. D-l Nastase si-a dat seama ca, daca nu va actiona el, o va face Traian Basescu. Si, bine sfatuit de consilierii sai de imagine, el a suprapus aceasta chestiune legala si oarecum politica peste campania nationala impotriva coruptiei. Intempestiv, primul ministru a aparut pe postul national de televiziune ca un cavaler al anticoruptiei, anuntand decizia de dizolvare. Lovitura iscusita: cerute de populatie, cerute de NATO si UE, anumite masuri impotriva coruptiei par de neevitat; ele devin insa credibile, numai daca lovesc si in propria tabara.
Ajutat si de neatentia sau complicitatea binevoitoare a unor posturi TV sau ziare, d-l Nastase a reusit sa sugereze publicului ca actiunea sa este un rezultat al raportului facut de seful corpului de control al primului ministru la Primaria Capitalei. Raportul - cerut acum cateva luni chiar de Traian Basescu - ii acuza pe mai multi consilieri municipali de a fi actionari la firme care lucrau cu Primaria si, deci, de a obtine castiguri substantiale pe seama contribuabilului. Cum majoritatea acestor consilieri erau din PSD, iata - s-a zis - premierul are curaj sa loveasca in oamenii corupti din propriul partid, cand interesele publicului o cer.
Curand s-a vazut ca lucrurile stau mai putin dezinteresat: raportul d-lui Ponta continea si unele acuzatii de abuz la adresa lui Traian Basescu. Mai mult, premierul a pus la indoiala corectitudinea sentintelor magistratului care judecase in procesele ce opuneau Primaria Consiliului general, starnind indignarea cuvenita din partea Asociatiei Magistratilor din Romania. Apoi a lasat sa se inteleaga ca, in cazul in care vor exista hotarari cu caracter normativ ale primarului general anulate de tribunal (sunt pe rol mai multe astfel de procese, intentate de Prefectura), primarul va fi si el destituit, conform legii. Incercarea de a intimida justitia "convingand-o" sa puna umarul la debarcarea lui Basescu pare transparenta.
Si-a dorit sau nu Guvernul alegeri generale la Bucuresti? In mod logic, s-ar putea spune ca da: intr-adevar, cum sa explici existenta atator hotarari ilegale luate de CGMB? Ce intentionau aceste hotarari? In esenta, ele tindeau la transferul multor atribute patrimoniale ale Primariei generale catre sectoare. Or, acestea, conform legii, nu sunt unitati cu patrimoniu propriu, ci doar administreaza o parte din patrimoniul municipiului. Ilegalitatea hotararilor CGMB era manifesta, iar reactia lui Basescu - previzibila. A fost ea prevazuta de Guvern? Poate ca da. Dar se poate foarte bine afirma ca, in realitate, CGMB a actionat in virtutea inertiei, din resentiment si neprofesionalist. Abia in ultimul moment, d-l Nastase a incercat sa rastoarne situatia in favoarea sa, preluand initiativa, ceea ce a si reusit, cel putin partial.
Totusi, ipoteza ca, intr-un fel sau intr-altul, d-l Nastase s-a gandit ca e preferabil sa cedeze cativa pioni pentru a da sah la "rege" nu e neplauzibila.
Mai intai trebuie recunoscut ca in Bucuresti situatia s-a ameliorat considerabil, lucru pe care mai ales cei care nu au vizitat orasul in ultimii doi ani nu au scapat sa-l remarce. Fie ca acesta este rezultatul actiunilor primarului general, al primarilor de sectoare sau al concurentei dintre ei, anumite rezultate sunt vizibile: mult mai putini caini vagabonzi, orasul considerabil mai curat, fara marea de tarabe de dinainte si parcurs cu mai multa regularitate de echipele de salubritate, iluminatul public satisfacator, in unele locuri chiar foarte bun. Ca mai sunt enorm de multe lucruri de facut - gropile din caldaram, transportul public etc. - e evident. Ca existenta unor conflicte de interese si a coruptiei printre consilieri e reala nu poate fi pus la indoiala. Ca, in fine, conflictul endemic PSD-PD face mai mult rau decat bine e plauzibil. Si totusi, Bucurestiul "lui Basescu" sta mai bine decat Bucurestiul "lui Lis" - iata ceva imposibil de contestat.
Acest fapt explica si de ce d-l Basescu are, dupa sondaje, o popularitate intrecuta doar de aceea a premierului, ceea ce este foarte mult, daca tinem seama mai intai de faptul ca actiunile primului intereseaza numai Capitala, in timp ce actiunile celuilalt privesc intreaga tara, dar si de circumstanta ca prezenta d-lui Nastase in media este cu mult mai frecventa decat aceea a primarului general.
Asadar, credem ca, oricum am privi lucrurile, nu "batalia pentru Bucuresti" a inceput acum, ci "batalia pentru Romania". Sigur, nu se stie ce va face d-l Basescu la alegerile din 2004, dar d-l Nastase stie bine ca, potential, el este singurul sau contracandidat serios, din partea opozitiei. In acest caz, a-l pune inaintea unei campanii locale anticipate, a-l amesteca in scandaluri de coruptie poate fi util primului ministru. (Cu mult mai putin util, daca i-ar face marele cadou de a-l destitui. In acest caz, Traian Basescu, cu aura de martir al opozitiei, sustinut din tara si privit cu simpatie din strainatate, ar candida din nou la functia de primar si ar fi reales, foarte probabil, cu o mare majoritate.)
Dar poate cel mai util pentru PSD si Adrian Nastase este de a lasa sa se sugereze, destul de subtil, publicului ca principalul defect al d-lui Basescu este incapacitatea sa de a face compromisuri rezonabile, de a conlucra cu politicieni diferiti sau apartinand altor partide, nici macar atunci cand interesul public este in joc. Cand d-l Basescu a fost intrebat pe un post de televiziune de ce a participat la foarte putine reuniuni ale Comitetului consultativ cu primarii de sector si prefectul, sedinte care ar fi trebuit sa aiba loc, prin rotatie, la sediile primariilor de sector, a raspuns ca el nu lucreaza decat la sediul Primariei Capitalei, dupa care a adaugat ca aceste reuniuni erau in fapt sedinte de partid PSD. Ceea ce este foarte adevarat, dar - se poate intreba alegatorul din 2004 - ce se va intampla daca Basescu ar deveni presedintele Romaniei sau primul ministru? Ar conta si atunci asemenea fleacuri procedurale? Cum va proceda el daca va avea de guvernat cu o coalitie?
Pe scurt, ceea ce actiunea Guvernului - deliberata sau improvizata - incearca sa obtina acum este prezentarea d-lui Basescu ca fiind un ins certaret, cusurgiu, incapabil sa conlucreze spre binele public cu altii decat cu propriii acoliti, si bineinteles, deloc un incoruptibil (e un intarziat platitor de impozite, ce utilizeaza un automobil la care nu ar avea dreptul.) Ceva adevarat e aici. Daca, in continuare, campania electorala va accentua aceasta imagine sau daca, dimpotriva, ea va intari pozitia si popularitatea primarului general, ramane de vazut.
