Ultimii europeni?

Dacă va fi să fie, „ultimii europeni“, mai ales în această zonă din sud-est-centru, vor fi și ultimii oameni liberi.

Andrei Cornea 08.03.2016
SHARE 7

De același autor

 

Oare noi, cei care trăim în acest timp, vom fi numiți cândva „ultimii europeni“? Ur­mă­rind dezordinea internațională și euro­pea­nă, n-ar fi deloc exclus. Vom mai călători peste câțiva ani prin Europa liberi și fără o gră­madă de acte? Sau se va reveni la era pașapoartelor, a invitațiilor, ba chiar a vi­zelor de călătorie? Căci s-a mai întâmplat așa ceva, ca libertatea de deplasare să fie restrânsă chiar și în Europa de Vest, de exemplu, după primul război mondial, în ra­port cu situația de dinainte de con­fla­gra­ție, așa că n-ar trebui să jurăm pe nimic.

 

Fapt este că am luat drept sigure și ire­versibile lucruri care se dovedesc fragile și ușor de răsturnat, atunci când cresc difi­cul­tățile sociale, politice și economice și când elitele politice nu abundă nici în curaj, nici în viziune. Să ridici garduri, să le înconjuri cu sârmă ghimpată e ușor și, aș spune, în firea lucrurilor: orice fiară își marchează cu grijă teritoriul și-l apără cu colții și ghiarele când se simte amenințată. Și nu putem să i-o reproșăm, la urma-urmelor - fiarei. Și to­tuși, omul e doar o fiară? Umanitatea în­seamnă să suprimi gardurile de toate fe­lu­rile și să refuzi dictatul firii – fie că el ține de biologie, de geografie, de povara tre­cu­tului și de toate laolaltă. Nu printr-o re­voltă împotriva naturii s-a născut eticul?

 

Azi Europa pleznește din toate cusăturile: Es­tul se supără pe Vest și, deși nu are re­fugiați, trâmbițează de zor împotriva pri­mi­rii acestora. Ungaria lansează moda gar­du­rilor, preluată rapid de vecini – de la Ma­cedonia la Austria. Germania, și Angela Mer­kel, în special, sunt criticate din toate părțile, prin ceea ce nu-i departe de o ră­buf­nire resentimentară. Franța devine scep­tică și se distanțează de Germania. Marea Britanie cântărește prosibilitatea „ieșirii“, care – suntem siguri – va genera un model și pentru alții, de exemplu, pentru scan­dinavi. Grecia și Italia gem sub povara re­fugiaților și nu sunt susținute decât mo­dest. „Schengen“-ul a murit, de facto (Ro­mânia nu mai are de ce să se ambiționeze să intre în tratat). Va mai fi el vreodată re­stabilit? Nu știm. Iar din afara Europei pân­desc animalele mari – Rusia, China. Statele Unite sunt în retragere, în schimb, poate și din cauza unor alegeri care se anunță dra­matice. Irelevanța politică a Europei excită oportunismul unor vecini, precum Turcia, și instinctul de prădător al altora, precum Rusia.

 

Egoismele naționale, alimentate de di­fe­ren­țele de situare, putere și influență, ies la lu­mină. Dar naționalismele sunt ele însele ade­sea minate din interior: regiunile, pre­cum Scoția, Catalunia, Corsica etc., devin apă­rătoarele UE, împotriva statelor naționale, pe care ar dori să le părăsească, așa cum naționaliștii vor ca statele să pă­răsească Uniunea. Dezordinea e com­pletă.

 

Poate și mai grav este că principiul de­mocratic sacrosanct al alegerii con­du­cătorilor prin vot începe uneori să se desprindă de principiile libertății, cu care conviețuise cel puțin o jumătate de secol. Un nou-vechi concept se afir­mă și se vrea pus în aplicare: „de­mo­crația iliberală“. Dacă poporul vrea, se șoptește tot mai des, el poate anula orice lege, orice Constituție, orice tra­tat internațional și, la limită, chiar și drepturile omului. Dar să nu învinuim prea rău poporul. Într-adevăr, vorba lui Jean-Jacques Rousseau: „niciodată nu poți corupe poporul, dar adesea îl poți înșela și atunci doar el pare că vrea răul“. Pe cei care înșală poporul îi numim azi „populiști“. Ei și par­tidele lor abundă: Marine Le Pen în Franța, Nigel Farage în Marea Bri­ta­nie, Pegida și „Alianța pentru Ger­ma­nia“ în Germania, Syriza în Grecia, Podemos în Spania. Și să nu-l uităm nici pe bufonul Donald Trump din SUA, detestat nu numai de democrați și de liberali, dar și de establishmentul republican. Toți aceștia și alții câștigă voturi importante în alegeri regionale și naționale (ori „primare“, precum în SUA), împiedică formarea unor coa­liții, amenință cu ieșirea țării lor din UE, din NATO ori cu rezilierea unor acorduri internaționale și au pro­pu­neri economice și sociale fanteziste. Rezultatele efective – așa cum a do­ve­dit-o guvernarea Syriza din Grecia – sunt deplorabile, dar, chiar și așa, ei au explicații cu care îi conving pe mulți: eșecurile sunt întotdeauna ope­ra „inamicilor“, în vreme ce succesele sunt întotdeauna ale lor. Nu altfel pro­cedau, cândva, comuniștii.

 

Explicații pentru asemenea derive se gă­sesc destule – de la complotul is­la­mo-rus la Internet și de la declinul re­ligios la globalizare și crizele eco­no­mi­ce. Nu ne îndoim că istoricii viitorului vor scrie tratate competente despre acest subiect (așa cum istoricii de pâ­nă acum au scris despre declinul Im­pe­riului Roman sau al celui Britanic), des­coperind (când nu imaginând) co­relații despre care noi, contemporanii, nu aveam nicio idee. Aici nu vreau însă decât să subliniez acest lucru, pe care l-am susținut și într-o carte: li­ber­tatea – de mișcare, de conștiință, eco­nomică, de expresie etc. – e in­di­vi­zibilă și e „fragilă“: o „făptură ne­verosimilă“, o floare rară, crescută cum­va dificil, împotriva dictatului „re­a­lității“, al naturii și chiar al de­mo­crației, atunci când „poporul înșelat pare că vrea răul“. Înflorește anevoie și se scutură repede. Când ne lipsește, ce-i drept, tânjim după ea, suspinând la auzul numelui ei frumos, dar când o avem ni se pare fadă, inspidă, ba chiar purtând o „agendă ascunsă“. E mai ales sacrificabilă, atunci când alte valori precum egalitatea, securitatea, bunăstarea sunt în joc.

 

Așa stând lucrurile, de una să nu ne în­doim: dacă va fi să fie, „ultimii eu­ro­peni“, mai ales în această zonă din sud-est-centru, vor fi și ultimii oa­meni liberi.

Comentarii 7

Radu - 03-10-2016

Refugiatii nu sunt problema pe termen lung, eu stau in Dubai, si vad aici ce se intampla. Familiile de localnici au cate 3-4 copii in medie. In Pakistan si India asa sunt invatati. Primul lucru in viata, te insori si faci copil. Nu conteaza ca nu ai ce sa-i dai sa manance, sau unde stai. Imigrantii musulmani doar pregatesc terenul pt ce va fi in 50 de ani. Avand in vedere ca natalitatea e in scadere in toata UE, lucrul asta va fi inevitabil, ca vrem sau nu. Umanitatea trebuie sa exista, daca ai cu cine sa o aplici, or astia cand au fugit din tarile lor, au devenit violenti cu politia si oricine a vrut sa ii identifice. Eu, cetatean roman si european, daca vreau sa trec granita pe linia de tren, probabil sunt impuscat dupa un avertisment ei au fost primiti cu stegulete. Oamenii vor spune ca fug de razboi, ok, unde sunt femeile si copiii ? in fond, intr-o criza umanitara, pe ei trebuie sa ii salvezi primii, viitorul si fiinta care poate da nastere. Cum e vorba, si 1000 de albine pot rapune un leu, la fel, daca izbucneste un razboi, eu voi fi chemat de statul roman sa lupt pt tara, ei de ce nu au facut-o ? Pentru ca e mai usor sa ceri mila, decat sa lupti.

Răspunde

bogdan - 03-09-2016

Ah! si bate tot mai mult si ciuma sectelor ideologice rigide, agresive, fixiste in universitatile romanesti, inca de la varste sub 35 de ani...prea devreme, mult prea devreme!

Răspunde

bogdan - 03-09-2016

E important subiectul, dar mai bine mai dezbateti universitatea romaneasca ca s-a ajuns la un nivel atat de jos, de irational si de retrograd, sub drapelul celor mai inaintate idei ca a ajuns infrecventabil. Chestia cu doctoratele fake e doar varful icebergului, mediul universitar romanesc a ajuns...nu stiu cum sa zic?...infect, insuportabil, o anomalie! nivelul e mai jos ca la scoala generala si orgoliile...numai Einsteini si Platoni! se perpetueaza falimentull, impostura, cariera facuta cu caratul posetei sau gentii decanului/rectorului etc

Răspunde

Vasile Popa - 03-08-2016

Libertatea a incetat odata cu moda de a scoate cureaua de la pantaloni si pantofii la aeroport. Lumea a si uitat ce inseamna sa calatoresti civilizat. In timpul febrei aviare, Mexicanii purtau masti chirurgicale pe strada iar ziarele numarau cazurile de morti desi nici un caz nu fusese confirmat. Apoi s-au mirat ca turismul a incetat sa mai existe. Sa fie garduri la unguri si nemti. Treaba lor. Turistilor nu le plac mastile ori gardurile si sper sa vina in Romania. Popoarele, natiunile, nationalistii, xenofobii au existat dintotdeauna si vor exista multa vreme. Nici limba latina, nici germana, rusa ori engleza nu au sters diferentele nationale. Nici macar globalizarea ori multinationalele nu au facut-o si nici nu o vor face. Fiecare da din coate ca sa-si afirme diferenta, iar diferenta cea mai la indemana este cea nationala. Cocoa-Cola din Romania este diferita de cea din America, Danone face iaurt de tip romanesc iar Maggi vinde pliculete de bors. Varietatea da gust vietii. Macar de nationalismul s-ar limita la moda ori mancare. Cat despre cat de mult schimba musulmanii fata Europei, sa fim seriosi. 1 milion la 400 de milioane inseamna 1 la 400. O picatura intr-o galeata. Altcineva se sperie de minoritatea musulmana. O alta minoritate. Nu spun cine, minoritate importanta.

Răspunde

Gheorghe Pop de Basesti - 03-08-2016

Domnule Cornea, ultimii europeni sunteti dvoastra, intelectualii de la GDS, plus Doamna Udrea, plus Domnul Basescu. Ar mai corespunde standardelor si Domnul Guvernator Hansel Klemm, Domnia Sa nu este insa european.

Răspunde

cititor - 03-08-2016

Iata un comentariu amar, trist si adevarat care arunca o privire, de undeva de sus, asupra vremurilor pe care le traim. Umanitatea inseamna intr-adevar ”sa refuzi dictatul firii” si al fricii. Nu setea de libertate ne caracterizeaza acum, ci frica sa nu fim supusi unor incercari mai mari decat putem duce. Conditiile de viata din trecut erau mai aspre si, parca, oamenii aveau mai mult curaj sa se ia la tranta cu dificultatile. Acum, conditiile sunt pentru multi mai usoare si frica a luat locul curajului.Lumea pare tot mai mult molesită si retractila. Am vrea un status quo permanent prelungit.

Răspunde

profesoru - 03-08-2016

"Es­tul se supără pe Vest și, deși nu are re­fugiați, trâmbițează de zor împotriva pri­mi­rii acestora. " - e eronat. Toate ţările au impus limite pentru refugiaţi (Franţa, Marea Britanie, Suedia, Austria), în afară de Germania. Cazul aberant e Germania, nu Europa de Est. "Irelevanța politică a Europei excită ... instinctul de prădător al altora, precum Rusia." - indiferent cât de puternică ar fi fost UE (sau cu atat mai mult dacă ar fi fost puternică) Rusia tot ar fi ocupat Crimea şi Donbasul, pentru a bloca aderarea Ucrainei la UE şi NATO. In rest, sofismul cum că a fi european înseamnă să ai atitudinea bleagă "Refugees Welcome". Vom fi "ultimii europeni" tocmai dacă nu vom reuşi să oprim valul de imigranţi musulmani şi vor avea loc schimbări demografice ireversibile. În rest, chiar dacă Schengen-ul e suspendat, chiar dacă dispare UE, ele vor fi refăcute de copiii noştri, dacă vor dori. Dacă le mai aducem însă pe cap câteva (zeci de) milioane de musulmani, ne vor blestema şi vor migra în America.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22