De același autor
Acum, după demisia „calmă“ și fără reincriminări la adresa DNA a lui Vasile Blaga din toate funcțiile din PNL, deoarece se începuse urmărirea penală împotriva lui; după declarația președintelui Iohannis că nu va nominaliza un premier condamnat sau urmărit penal (cu referire directă la Dragnea, Ponta ori Tăriceanu, care nici nu s-au gândit să demisioneze din vreo funcție); după „reîncălzirea“ vechilor acuzații nefondate de plagiat la adresa d-nei Kövesi și de colaborare cu Securitatea la adresa ministrului Educației, Mircea Dumitru – asta ca să ne referim numai la evenimentele esențiale din ultimul timp –, e tot mai evident că lupta electorală se va duce în jurul problemei corupției și a integrității morale. Fără a absolutiza și fără a privi lucrurile în alb și negru, nu poți să nu recunoști că există o diferență de atitudine între, pe de o parte, PNL, care face eforturi, fie și adesea oportuniste, de a-și curăța listele electorale de penali, USR (care are deocamdată prezumția de inocență a începutului), dar și „guvernul tehnocrat“, și, pe de altă parte, PSD și aliații săi, printre care, din păcate, se distinge tot mai mult PMP-ul lui Traian Băsescu. Fără a intra în detalii, constatăm că cei care încearcă să dea consistență justiției, să limiteze impostura academică, să dea vigoare instituțiilor în educație, sănătate, justiție devin rapid ținta unor calomnii, a unor atacuri murdare de presă sau din partea unor politicieni. Iar când calomniile sunt respinse, tot rămâne impresia publicului larg că terenul e instabil, iar criteriile – relative. Urmează apoi și difuzarea insidioasă a unor conspiraționisme, precum cel cu „miile de sorosiști“, urmărind redeșteptarea demonilor naționalismului și șovinismului, care păruseră adormiți un timp.
Pe scurt – ca de atâtea ori în ultimii 26 de ani în preajma alegerilor și aproape la fel ca în 2014 –, lumea românească e divizată între o tabără, nu atât conservatoare în sens clasic, cât pur și simplu „reacționară“, mai masivă, mai eficientă și mai unitară, și o tabără „reformistă“, foarte divizată și nestatornică, adesea ineficientă, nu o dată aflată în luptă cu ea însăși. Lupta nu se dă, firește, între bine și rău, ca stihii radicale, dar nici chiar numai între două rele. Și, bineînțeles, prea puțin în această luptă se poate reduce la confruntarea clasică dintre dreapta și stânga. Cine refuză să vadă această situație, fiind totodată un formator de opinie, mi-e suspect că preferă mărirea, și nu micșorarea confuziilor.
Până la urmă, diviziunea ne separă pe toți și cuprinde întreaga opinie publică. Deocamdată, totuși, pare să existe o excepție: Dacian Cioloș și guvernul său. În pofida curții făcute deopotrivă de liberali, de cei din USR și de președinte, acesta a rămas ferm pe poziție: nu candidează, nu intră într-un partid, nu-și face partid.
După părerea mea, a traduce acest angajament formal într-o dezangajare politică totală e o eroare. Premierul, care și-a câștigat multe simpatii în publicul reformist, nu are nevoie să-și încalce acel angajament (ar fi și contraproductiv sub raport politic). Ar fi suficient – așa cum i s-a și sugerat de către liberali – să-și exprime neechivoc susținerea pentru tabăra reformistă și să condamne lipsa de interes pentru integritate și atacurile împotriva justiției și a DNA din partea taberei „reacționare“.
Sau, ca să mă exprim mai direct: neutralismul politic al d-lui Cioloș și al guvernului său a devenit păgubos: întârzierea premierului în a-și afirma limpede opțiunile politice și susținerea pentru cei care se opun PSD și aliaților săi formali sau informali fac tot mai mult jocul acestora din urmă. Chiar dacă, nominal, d-l Cioloș nu va fi un lider în campania electorală, deoarece el își respectă promisiunea de a nu candida, nu văd de ce nu și-ar putea exprima public viziunea, sugerând că se va angaja ferm după încheierea acestei campanii de partea a ceea ce consideră că sunt binele și interesul public. Culmea: tocmai accentul pus pe integritate și atacurile reînnoite împotriva justiției dau premierului cea mai bună ocazie de a vorbi răspicat, cerându-le românilor să nu voteze PSD, ALDE, PMP, PRU etc. Cum adică? E imoral să ceri să nu fie votat un partid al cărui lider actual a fost condamnat definitiv pentru a fi organizat un sistem de fraudă electorală? Ba, aș zice că e imoral să n-o faci. E imoral să ceri să nu fie votat un partid unde penalii continuă să fie apărați în parlament, al cărui fost lider și prim-ministru și-a pierdut doctoratul plagiat, iar acum contestă în justiție acest act (după ce el însuși încercase acum doi ani să renunțe la doctorat)? E imoral să ceri să nu fie votat un partid al cărui lider, fostul președinte al României, a ajuns să atace justiția, după ce aceasta i-a „deranjat“ familia? Nicidecum. Dimpotrivă, a nu te pronunța, a nu-i demasca drept ceea ce sunt în acest moment pe Dragnea, Ponta, Tăriceanu, Ghiță, Băsescu mi se pare pur și simplu o lașitate. Acești politicieni nu sunt doar niște adversari politici; ei contestă, în definitiv, în fiecare moment, fundamentele statului de drept, deoarece un stat mafiot le-ar conveni de minune. Căci, dacă un cetățean privat are dreptul moral să recuze justiția țării sale, un politician, lider de partid, parlamentar, beneficiind de toate avantajele puterii, nu are acest drept moral.
Președintele Iohannis, de partea sa, împiedicat de ipocrizia constituțională a „arbitrului neimplicat politic“, a mers totuși cât se putea de departe cu declarațiile sale, atât de neobișnuite pentru temperamentul său flegmatic. Cu atât mai mult premierul s-ar cuveni să-i meargă pe urme, căci pe el nu-l împiedică nimic să vorbească clar și tare: nici constituțional, nici vreun angajament moral, nici temerea de o moțiune de cenzură (e mult prea târziu). Dimpotrivă, după părerea mea, după ce a devenit purtătorul de speranță și de înnoire pentru mulți oameni, premierul are datoria morală să se pronunțe răspicat cât mai curând cu putință în privința simpatiilor și a antipatiilor sale politice.
Atunci de ce n-o face? Caută o bună ocazie? Atenție: timpul trece necruțător. Vrea cu adevărat să părăsească vasul în momentul confruntării maxime pentru țara lui? Posibil. Dar ar fi trist.
Comentarii 10
Andrei Cornea - 10-15-2016
Regret să vă contrazic, dar Soros este un liberal, susținînd, în sensul modelului lui teoretic, K.R. Popper, valorile diversității și ale societății deschise. Iar banii sunt din speculații bursiere, dar nimeni nu a demonstrat că au fost obținuți încălcînd legea. Dacă ceea ce Soros a făcut pentru societățile postcomuniste din Europa de ESt contează, ar merita și premiul NObel pentru pace.
RăspundeVicentio B. - 10-13-2016
@florin. Strict discret, intelectual si moral privit, cam ce asteptati DUPA ce dl. Cornea va scrie, eventual, despre "scandalul Bechtel ", asa cum solicitati ? Apropos, platiti Dvs.? Puteti formula o simpla lista prin care sa va referiti la o erarhizare, dupa criterii clare, al PRIMELOR CINCI GIGA - scandalri in Romania (reper, dupa 1989) ? Poate ajungeti (incet - incet) la cateva concluzii ! Nu cred ca puteti fi impiedicat, adica, eventul, cenzurat !
RăspundeAlexandru Viorica - 10-13-2016
..atat de multe cuvinte printre care se strecoara confuzia... Sunteti confuz si nedumerit pentru ca ati vrea sa gasiti urme de vizionarism la cei nou aparuti, dar nu puteti... Nu vedeti ca sunteti in carca celor care promoveaza perpetuarea PSD+PNL?
RăspundeFlorin - 10-12-2016
Revin, sa ma fac mai clar. Sovinismul romanesc e bun cand e indreptat impotriva Rusiei, nu? Ca de aia Amerikanii au scutul in Romania si nu in Bulgaria. Pentru ca romanii sunt anti-rusi pe cand Bulgarii sau Grecii sau Ungurii sau Cehoslovacii, etc. sunt filo-rusi. Si asta doar datorita iredentismului romanesc in privinta Basarabiei, despre care pe de alta parte aflam ca "nu este Romania"...
RăspundeVicentio B. - 10-12-2016
@florin. Strict discret, intelectual si moral privit, cam ce asteptati DUPA ce dl. Cornea va scrie, eventual, despre "scandalul Bectel " ? Apropos platiti Dvs. ? Puteti formula un comentariu prin care sa va referiti la o erarhizare, dupa criterii clare, a PRILELOR CINCI GIGA - scandalri in Romania (reper 1989) ? Poate ajungeti (icet - incet) la cateva concluzii ! Nu cred ca puteti fi impiedicat, adica, eventul, cenzurat !
RăspundeFlorin - 10-12-2016
"redeșteptarea demonilor naționalismului și șovinismului, care păruseră adormiți un timp." Sovinismul e bun insa pentru industria de aparare si politicienii actionari ai aliatului nostru mult iubit - Amerika. Apropo, cand scrieti si depre scandalul Bechtel. E la stiri. Stiu, a fost taxa de intrare in NATO si de participare la ocuparea Irakului. Totusi...
RăspundeMihai Popa - 10-11-2016
Nu este obligația domnului Cioloș de a le sugera românilor cu cine să voteze ! Monstruozitatea non-politică a cărei continuă existență underground nu a fost tulburată de nimeni în cei 26 de ani care ni s-au scurs printre degete din acel Decembrie însângerat nu merită sacrificarea unui individ care a cerut să rămână neutru. Nu cred, domnule Cornea, că nu vei fi de acord că Monstruozitatea despre care vorbesc este de fapt Uniunea dintre cele două tabere pe care le-ai definit în articolul dumitale și anume: ”o tabără, nu atât conservatoare în sens clasic, cât pur și simplu „reacționară“, mai masivă, mai eficientă și mai unitară” și o ”tabără „reformistă“, foarte divizată și nestatornică, adesea ineficientă, nu o dată aflată în luptă cu ea însăși”. Neutralismul politic al d-lui Cioloș Nu este păgubos, domnule Cornea, ci este imperios necesar pentru limpezirea aburului otrăvitor emanat din dejecțiile acestei Monstruozități. Doar astfel electoratul românesc va avea răgazul să-și revină din amețeală și să vadă cu claritate care este devărata tabără ”reformistă”.
RăspundeCititor - 10-11-2016
Dar daca dl. Ciolos nu se pronunța pur si simplu pentru ca nu-i plac nici unii nici alții? E cam greu sa te situezi de partea unei forte politice (partid sau coaliție) in acest moment. Chiar nu ai pe cine sa alegi. Daca dorea sa facă politica, dl. Ciolos s-ar fi putut înscrie dintr-un partid cu mult timp in urma. Cred ca Ciolos va accepta, daca i se va propune, sa mai conducă un guvern tehnocrat, nu va accepta sa conducă un guvern politic si nu va intra in niciun partid (si nici simpatia politica nu și-o va arata). Mi s-ar părea foarte normal din partea lui. Dezamăgitor ar fi sa procedeze după cum il îndeamnă unii si alții. Cat despre Ro, va fi condusa inca patru ani de aceleași figuri tulburi agățate unele de gâtul altora si tinandu-se strașnic ca sa n-o ia la vale. PS: Acuzațiile care i se aduc dnei Kovesi s-ar putea sa fie fondate. La cat de răspândit era si este plagiatul ca metoda de promovare si dobândire de titluri, nu m-ar mira ca Dna Kovesi sa fi recurs la el, ca atâția altii. Suparatoare sunt numai momentul repunerii lui pe tapet, persoana si maniera prin care el a fost readus in actualitate. Acum ca parlamentul a votat îmblânzirea consecintelor, chiar nu mai are nicio importanta cine si daca a plagiat.
Răspundelucid - 10-11-2016
Ciolos NU trebuie sa spuna romanilor pe cine sa voteze sau sa nu voteze. Cum sa alegi intre haite de borfashi la fel de ticaloase? Lebaralii sunt identici in marsavii cu pesedistii - vezi votul din senat cu plagiatele. Nicusordanistii sunt o constructie artificiala fara nici o priza la realitatea romaneasca. Singura solutie ramane anularea votului cu mentionarea optiunii pentru tehnocrati pe buletin. Cand vor fi 3-4 milioane de astfel de voturi cerand explicit ca tehnocratii sa continue sa vedem daca Iohannis va avea tupeul sa numeasca un premier politic.
RăspundeAC - 10-11-2016
just comentariul, doar o mentiune despre Soros - nu doar din punct de vedere nationalist omul are o problema, ci si din punct de vedere pur liberal omul e toxic - finanteaza socialisti, ecologisti, feministe in toata lumea tocmai cu bani dubiosi scosi din speculatii bursiere. Normal ca nu controleaza totul si faptul ca cineva a participat la un program nu il face automat sorosist. sau ca e jenanta partea nationalista gen Ninel care il scoate pe patapievici tradator de neam si tara. Dar nici nu putem ignora ca genul de inginerie sociala practicat de soros e un elitism arogant interventionist care incurajeaza miscari in esenta antiliberale, care au in comun faptul ca vor sa reglementeze intensiv libertatea altor oameni.
Răspunde