De același autor
Nu pot rezuma explozia zilnică de ”breaking news”, de la furtunoase dezbateri politice, la ”bombe” din viaţa privată a vedetelor, de la declaraţii ”incendiare”, la profeţii apocaliptice, de la ”dezvăluiri cutremurătoare”, la reţete pentru fericirea şi sănătatea personală.
În ultimile zile, am cules doar cîteva asemenea roade, pe care le împărtăşesc, cu dor de locurile natale, cititorilor, aflaţi, poate, şi ei, în concediu. Încep, inevitabil, de la vîrf, de la conducătorii noştri. Iar au scos ceva lume în stradă, cu propuneri de natură să îmbunătăţească funcţionarea justiţiei. Două lucruri sunt de reţinut. Mai întîi, mirarea candidă a dlui Dragnea: ”De ce atîta agitaţie?! Ce-am făcut?” Urmează jocul de glezne inegalabil al şefului nostru de partid şi de stat: A. ”Eu n-am ştiut nimic. Am stat deoparte. Şi bine am făcut!” B. ”Justiţia nu trebuie să se învîrtă în jurul lui Iohannis, sau în jurul lui Kovesi, ori Lazăr!” Ce poate fi mai cinstit decît această declaraţie? Ea spune un lucru evident: justiţia trebuie să se învîrtă în jurul lui Dragnea, Tăriceanu şi Toader! Şi să nu exagerăm, dogmatic, cu ”separarea puterilor în stat”! Dacă deţii puterea executivă şi pe cea legislativă, nu e mai ”logic”, mai armonios, să iei în custodie şi puterea judecătorească? Nu evităm, astfel, haosul procedural şi riscul nedreptăţilor de tot felul? După care gleznele Dragnea fac şi mici fente ”democratice”: ”Atenţie! Eu n-am fost de acord, toamna trecută, cu propunerea lui Tăriceanu de a exclude preşedinţia din circuitul numirilor în sistemul judiciar. Acum avem însă de a face doar cu unele propuneri, cu o opinie. Vom analiza! Să nu ne năpustim!”
În marginea acestor ”idei”, a apărut la orizont şi o ”relativizare” (mergînd pînă la criminalizare…) a dreptului de a protesta în stradă. ”Politica nu se face în stradă!” teoretiza, deunăzi, expert, dl Marian Munteanu. Asta n-au înţeles, pare-se, revoluţionarii din decembrie 1989, sau demonstranţii din Piaţa Universităţii, adunaţi chiar în jurul dlui Munteanu, pe atunci mai puţin înţelept. Ca să nu mai spunem că, în ambele cazuri, lipsea orice urmă de aprobare de la poliţie şi primărie! Manifestaţiile stradale - adaugă, cu subtilitatea sa de pomină, dl Tăriceanu - ”strică imaginea României” Alţii sunt mai expliciţi, mai bărbaţi, mai dintr-o bucată: manifestanţii sunt ”cretinoizi”, ”stalinişti”, robotizaţi”, ”cu creierii terci”. Chiar şi comentatori politici mai ”fini” se întreabă, uneori, cine îi scoate în fond în stradă pe protestatari. Motivaţiile protestelor trebuie, deci, căutate în zona ”asmuţirilor” oculte: Soros, ”forţe ostile”, ”multinaţionale”, binoame” etc. Un fost miliţian cere represalii: forţele de ordine trebuie să folosească armamentul din dotare! Pe scurt, gata cu adunările publice împotriva unor ”aşa-zise” nereguli guvernamentale. Mai mult respect pentru cele 3 milioane de români care au cîştigat alegerile, împotriva celor 16 milioane care n-au votat! Şi mai multă încredere în devotamentul parlamentarilor! Şi în competenţa infailibilă a miniştrilor!
