De același autor
În contextul dezbaterilor actuale privind aşa-zisa „lege anti-legionară”, mă simt aproape obligat să adaug arhivei existente cîteva mărturii personale, care ar putea fi utile, în viitor, pentru o solidă documentare a temei. Nu am pretenţia să livrez „documente” decisive.
E vorba, mai curînd, de o pagină de memorialistică, căreia, probabil, i-ar fi venit rîndul mai tîrziu, dar care mi se pare demnă de luat în seamă acum, cînd atmosfera e încinsă, iar preocuparea pentru nuanţe e suspendată.
În prima tinereţe, am dezvoltat un interes oarecum obsesiv pentru identificarea şi frecventarea unor reprezentanţi ai generaţiei interbelice, care se aflau încă în viaţă, după prigoana primului comunism. Nu e momentul să reconstitui, în cele ce urmează, motivaţiile psihologice şi sociologice ale acestei timpurii pasiuni. Era, cu siguranţă, o nevoie de continuitate intelectuală, o nevoie de a reînnoda firul, acolo unde ideologia castratoare sub care crescusem îl retezase, o nevoie de „maeştri” şi de repere, pe care ambianţa „oficială” nu mi-o putea satisface. Constantin Noica, observînd febrilitatea căutărilor mele, mă lua, uneori, părinteşte, peste picior: „Ai mai adăugat ceva insectarului tău?” Fapt este că „insectarul” mi-a schimbat viaţa. Sunt, în bună măsură, produsul unor întîlniri decisive cu oameni ca Alexandru Paleologu, Nicu Steinhardt, Sergiu Al.George, Părintele Benedict Ghiuş, Alexandru Dragomir, Constantin Noica însuşi. Am fost norocos. Am avut profesori şi prieteni mai în vîrstă, care mi-au devenit modele şi pe care îi invoc mereu, cu recunoştinţă: Ion Frunzetti, Edgar Papu, Eugen Schileru, Marin Tarangul şi alţi cîţiva, spirite alese, generoase, educate în altă lume şi în alte valori decît cele din epocă.
Într-o bună zi, am aflat că mai trăieşte încă Nichifor Crainic şi că poate fi vizitat în apartamentul său de două camere din bulevardul Dinicu Golescu. Nu mai ţin minte în ce împrejurări i-am dibuit adresa şi cum mi-am anunţat vizita. Trebuie să fi fost curînd după ce terminasem facultatea, aşadar prin 1970-71. Nu garantez precizia datării, dar, oricum, dl. Crainic era trecut de 80 de ani. Ştiam despre el toate „relele” care i se atribuiau de propaganda curentă (legionar, tradiţionalist ireductibil, doctrinar harnic al dreptei ortodoxiste etc.), dar ştiam, din alte surse, şi că a fost un remarcabil profesor de teologie mistică, (se pare că printre studenţii săi s-a aflat şi Arsenie Boca), un poet notoriu, pivot al grupării de la „Gândirea”, (în care publicaseră şi Ion Barbu şi Tudor Vianu şi Ion Pillat şi Lucian Blaga şi mulţi, mulţi alţi intelectuali de vază ai vremii). Dar ştiam, mai ales, că făcuse 15 ani de puşcărie grea, prilej al unor „dezamăgitoare” concesii amendate de unii dintre „colegii” săi de suferinţă, însă, totodată, prilej al unor producţii lirice, care ajunseseră să fie transmise de la o celulă la alta, ca ”materie primă” a supravieţuirii.
Una peste alta, m-am hotărît să-l vizitez. Mi-a deschis uşa un bătrînel cumsecade, în pijama, fără nimic din „iradierea” extremistă la care, vrînd-nevrînd, mă aşteptam. Mai degrabă un bunic cordial, nu lipsit de umor:
„Să nu-ţi fie frică să vii pe la mine! Am lucrat pînă la pensie la ziarul securităţii”.
(Fusese preluat, într-adevăr, în ultimii ani, în redacţia publicaţiei „Glasul Patriei”, editată propagandistic, pentru străinătate, de Ministerul de Interne. Ulterior, publicaţia a continuat să apară sub titlul „Tribuna României”). Voi povesti, cu alt prilej, detalii semnificative, sau anecdotice, din conversaţiile noastre. Deocamdată, mă voi rezuma la ”tematica” legionară.
Era inevitabil să-l întreb, între altele, pe dl. Crainic cum erau „şefii” mişcării, pe care, evident, îi cunoscuse personal. Cu Horia Sima a rezolvat scurt: „Nimic consistent. Nu gîndea decît prin ţeava pistolului!”. Despre „Căpitan”, povestea a fost ceva mai lungă. A insistat asupra unuia din miturile persistente legate de imaginea publică a lui Corneliu Zelea Codreanu: talentul de orator. (Să ne amintim că şi legionarul Mihai Stelescu se pronunţase „defăimător” pe aceeaşi temă, ceea ce îl costase viaţa). Nichifor Crainic mi-a spus:
„Talentul retoric al lui Codreanu consta mai ales într-o foarte eficientă tehnică a tăcerii. Tăcea solemn şi, pe acest fundal, vorbele căpătau ceva oracular. Odată, a venit să-l vadă o delegaţie de ţărani. Făcuseră un adevărat pelerinaj, porniţi, pe jos, dintr-un sat nord-transilvănean şi se aflau, în sfîrşit, faţă-n faţă cu eroul lor. Aşteptau un mesaj, un cuvînt înalt, decisiv, cu care să se întoarcă, iluminaţi, în comunitatea lor. Dar Căpitanul întîrzia statuar, impozant şi mut, în postura unui sfinx mistic. După un timp, ţăranii au intrat niţeluş în derută. Asta era tot? Era oare cazul să plece? Unul din ei a îndrăznit, totuşi, să spargă gheaţa, sugerînd că se vor întoarce, bucuroşi, acasă, dar că le-ar plăcea să aibă ceva de transmis consătenilor lor: un salut mobilizator, o încurajare, o idee mîntuitoare. <>. Căpitanul s-a recules, a deschis gura, şi a rostit, bărbăteşte, un prim răspuns: <> Perplexitate admirativă. Şi, din nou, o pătrunzătoare tăcere. A urmat însă o nouă elaborare a mesajului: <foarte bine!>>. Extaz! Încununare: <din ce în ce mai bine!>>. Un amestec complex de euforie şi frustare a cuprins mica delegaţie ţărănească. Au făcut o plecăciune respectuoasă şi au plecat edificaţi. Post-factum, putem judeca cum vrem înzestrarea oratorică a lui Codreanu. Dar de funcţionat a funcţionat, probabil pe un fond de aşteptare misionară, pe care ceilalţi politicieni ai momentului n-au ştiut să o exploateze.”
Aceasta a fost mărturia lui Nichifor Crainic cu privire la performanţa de „comunicator” a lui Corneliu Zelea Codreanu. Mi se pare că merită să fie „arhivată” în dosarul istoric al mişcării legionare. Data viitoare, voi consemna o mărturie a lui Constantin Noica.
P.S. Mă întreb dacă nu cumva simpla relatare a faptelor de mai sus nu e, din perspectiva Legii 217, pasibilă de incriminare penală. Nu mă linişteşte decît intervenţia autoritară a lui Crin Antonescu, din ultimul său interviu: după Domnia Sa, am putea crede că subtextul adevărat al legii este stimularea interesului public pentru Emil Cioran, Eliade şi Noica! Aferim! Nu e prima oară cînd liderul PNL ne face să ne ruşinăm de „precaritatea noastră intelectuală”…
Comentarii 15
Vasile Popa - 08-16-2015
Problema nu este numai cum formulam adevarul, unde este limita intre a explica si a face apologia a ceea ce s-a intamplat, ci ce vom face cu minciunile si declaratiile false despre Holocaust din trecut si viitor. Cum vom putea separa adevarul de minciuna cand a afirma adevarul este pedepsit de lege? Cum se vor apar romanii si statul roman impotriva pretentiilor financiare care vor aparea de pe urma afacerii numita Holocaust? Guvernul roman s-a impuscat in picior, pentru ca nu va mai putea contesta in justitie martorii mincinosi fara a fi acuzat de negationism. Daca guvernul crede ca pretentiile evreilor vor fi minime pentru ca deja au murit, se inseala. Rudele acestora deabia asteapta sa incaseze despagubirile. Apoi ce ne facem cu ura de clasa promovata de comunisti? Oare s-a uitat ca nazismul si legionarismul au fost reactii la excesele si holocaustul comunist si ca evreii au suferit cel mai mult tocmai pentru ca erau cei mai ferventi sustinatori ai comunismului? Sau poate ca nu. Evreii vor incasa despagubirile pentru crimele nazistilor ori legionarilor, dar nu vor plati la randul lor pentru crimele comunistilor. Curat murdar.
RăspundeFelix - 08-14-2015
Ich wollte gerade sagen, danke fuer die Antwort... leider konntest Du nicht rechtzeitig aufhoeren, die Antwort weiter zu schreiben... schade.
RăspundeDVasile - 08-13-2015
Scuze, am apasat pe butonul care nu trebuia... Deci, Gilderoy Lockhart din Harry Potter. Dar si in zilele noastre avem insi care abuzeaza de "charisma" in fata unui auditoriu dispus sa treaca cu vederea bazaconiile rostite de catre cel adulat (vezi articolul lui Valeriu Nicolae "Am sa beau multa apa pentru ca sunt emotionat").
RăspundeDVasile - 08-13-2015
"Perplexitate admirativa"... In contextul in care aceste doua cuvinte erau adresate unei cete de tarani, chestia asta mi-l aduce in ochi pe Rica Venturiano. Sa faci uz de charisma continuu, asta apartine unui alt personaj Gilderoy Lock
RăspundeCorneliu C - 08-13-2015
Hallo Herr Felix. Fragen Sie bitte die IT von 22. Sie konnen Ihnen sagen wo ich wohne (leider nur ungefahr). Was ich hier mache? Einfach: ich bezahle Steuer. Andere Fragen haben Sie? Meine CNP Nummer? Unterwasche Grosse? Schwantz Durchmesser? Eigentlich das kann ich Ihnen sagen: ein bisschen grosser als Ihr Mund. Zufrieden?
RăspundeCorneliu C - 08-13-2015
Domnule Liviu din Timisoara, va recomand cu caldura lucrarea 'Misterul femeii cu trei picioare ÅŸi doua vagine. A lucrat ca prostituata ÅŸi s-a iubit cu barbatul cu doua penisuri.' A aparut in Adevarul, sub compunerea domnului solemn caruia ii sorbiti dvoastra intelepciunea.
Răspundelucid - 08-13-2015
Pentru a intelege impactul pe care il provoca aparitia lui Codreanu trebuie mers la descrierea facuta de Nagy-Talavera - copil evreu intr-un sat din Ardeal - martor ocular in 1937 la o "adunare electorala" - vorba vine, Gutza Tatarascu le interzisese, la ordinul priapicului Carol, legionarilor sa vorbeasca la adunari, dar adunarile nu le putea interzice in campanie electorala. Pur si simplu Codreanu a intrat in sat calare pe un cal alb, s-a oprit catva timp in fatza bisericii si apoi a parasit tot calare satul. atat. Si spune Negy-Talavera: nici dupa cateva zeci de ani nu pot uita impresia pe care mi-a lasat-o aceasta aparitie. Cand era lasat, Codreanu si vorbea, de exemplu in unicul discurs tzinut ca parlamentar (ales o data cu Patrascanu) in care i-a citit pe cei care se imprumutasera la Banca Marmorosch Blank si o adusesera in faliment cerand - exact ca la Bancorex - ca statul, adica cetateanul de rand, sa preia datoriile bancii iar ei, imprumutatorii, sa ramana cu banii fara sa mai ramburseze ceva. Cine erau pe lista? Marii democrati Titulescu, Madgearu, Iunian, Mihai Popovici, marele maeste MLNR Pangal. Ca sa nu se mai repete trecutul trebuie intai sa-l cunoastem integral asa cum a fost el in realitate. Miscarile extremiste nu pot fi combatute eficient daca nu sunt studiate TOATE aspectele lor, cele criminale in primul rand, dar si cele legate de problemele social-economice ale interbelicului.
RăspundeFelix - 08-12-2015
Hi Corneliu, wohnst Du tatsaechlich in Deutschland?, Wo, wenn ich das fragen darf. Und was machst Du da? Gruss.
RăspundeGheorghe Popescu - 08-12-2015
Eu personal iau articolul domnului Plesu ca un fel de fronda la adresa unei legi cazone. Nu stiu daca miscarea legionara (petrecuta intr-o epoca nebuna si extrema) mai poate avea o semnificatie pentru Romania de azi, dar ne poate face sa intelegem ce se intimpla cu noi astazi. O lege facuta intr-un stat condus de securisti pentru securisti. (Vorbesc de Romania de azi, unde serviciile de securitate fac legea, iar viitorul guvern pare sa fie condus de un general – dupa ce actualul guvern e condus de un procuror). Astia nu se simt bine daca nu inregimenteaza totul, mai ales gindirea. Intentia domnului Plesu e laudabila (sa ceara relaxarea gindirii, mai ales acum ca am intrat in Europa democrata), dar periculoasa pentru integritatea corporala personala . Deja vuvuzelele de serviciu au trecut la datorie, ridiculizind in bascalie articolul. Ma astept si la reactii oficiale, ale tovarasilor gradu. Poate fi un exemplu edificator pentru democratia originala a lui Iliescu (transformata acum in isterie securista). Si daca am inteles bine mesajul domnului Plesu, conducatorii legiunii n-au fost altceva decit niste imbecili, prea prosti sa fie in stare sa faca ordine intr-o tara sfisiata, cum era Romania vremii. Ca si imbecilii de azi, in acelasi tip de tara. Asa ca trebuie sa-mi retrag remarca vis a vis de necesitatea revizuirii istoriei. Poate ca ne ajuta sa intelegem ce se intimpla cu noi astazi. De unde si graba securistilor sa traga presul peste ce s-a intimplat. Reactia securistilor de azi nu e cu nimic deosebita de reactia securistilor de ieri.
RăspundeGheorghe Popescu - 08-12-2015
Toasu Mihai 2, spre deosebire de telectualii interbelici de care vorbesti, dumneata faci parte dintre telectualii mositi de comunisti. Aia cu basca. Ti-as spune sa-i dai inainte ca esti distractiv, dar nu esti. Esit doar obsesiv. Sau obsedat, nu sint sigur.
Răspundelector - 08-11-2015
InformaÈ›ia transmisă de Nichifor Crainic este prezentă în Zile albe-zile negre (memoriile sale). Codreanu ar fi spus numai atât: â€E bine!â€. Memoriile sunt pline de consideraÈ›ii negative față de C. Z. Codreanu. Se pare că N. Crainic ar fi dorit (în orgoliul său) să devină un ideolog oficial al Gărzii. Ceea ce a È™i reuÈ™it. ParÈ›ial
RăspundeLiviu din Timisoara - 08-11-2015
Dezavantajul exprimarii pe internet este ca orice nebun in libertate gaseste un loc unde sa-si descarce psihopatia.
RăspundeFelix - 08-11-2015
Bine, bine, si totusi care au fost primele doua ziceri ale lui Codreanu? Ce era intre ? :)
RăspundeCorneliu C - 08-11-2015
Domnule Plesu, inainte de 22, prefer sa va citesc in Adevarul. Acolo atmosfera intelectuala este mai densa, mediul este mult mai potrivit ptr un guignol de dreapta conservator-bugetar-bursiera de talia dvoastra. In plus, dau peste marturii cu totul neasteptate, care pot fi extrem de utile unor cercetari viitoare pe tema legii anti-legionare. Bunaoara, am gasit informatii de o exceptionala valoare documentara asupra misterului femeii cu trei picioare si doua vagine, care a lucrat ca prostituata si s-a iubit cu barbatul cu doua penisuri. Deja ma incearca ipoteza ca barbatul cu doua penisuri avea doua limuzine pe care le-a botezat cu nume de barbati celebri. Va rog mult sa reveniti cu noi compuneri lamuritoare. Am revenit din vacanta si ma plictisesc enorm aici in RFG. Multumesc mult si anticipat!
RăspundeMIHAI 2 - 08-11-2015
Este de notorietate ca. utilizand mijloace specifice, Securitatea a derulat, la ordinul lui Ceausescu actiuni de recuperare in scopuri propagandistice a unor telectuali interbelici stabiliti in Vest. Ideea era ca dupa 1962 si mai intens dupa 1965 Partidul Comunist Roman si- a facut un lifting facial pozand ca independent de Rusia, ceea ce le oferea un oarecare confort respectivilor intelectuali care ....nu-i asa....nu pactizau cu ucigasii lui Maniu , ci cu vitejii luptatori anti Brejnev. Nu e de mirare ca intr-o asemenea atmosfera de emulatie anumitii tineri au primit ordin de la destin sa ii abordeze si sa i traga de limba pe vechii ideologi legionari. Oricum , faptul ca Nichifor Crainic si-a incheiat cariera jurnalistica la o publicatie a Securitatii este mult mai expresiv cand e vorba de evaluat standardele morale ale Legiunii. Sunt aceleasi standarde care au generat Fenomenul Pitesti constand in anihilarea prin tortura si teroare a unor detinuti legionari, de catre alti detinuti legionari, sub supravegherea mai degraba discreta a securistilor. Nu stiu din ce motiv leg aceste intamplari de recenta excludere din casa regala a unui ....ditamai PRINT DE republica ROMANIA , de lupta PNL ului cu Codul Fiscal acceptat acum doua luni in unanimitate, de Gabriel Oprea pur si simplu , dar si de plecarile de acum un an si ceva din PMP ale lui Bacoschi . Papahagi si Cristian Preda - altfel europarlamentar PMP . Este vorba despre Romania profunda care va fi in veci superficiala.
Răspunde