Reflecţii post-electorale

Înţelepciunea (şi experienţa) alegătorului român post-decembrist s-a cristalizat, pînă acum, în propoziţia: „Alegem răul cel mai mic.” „Bun” cu adevărat nu e nimeni. Dar măcar evităm răul catastrofal. De data aceasta, mai ales la Bucureşti, a apărut o nuanţă aparte: „Alegem între mai multe grade şi tipuri de dezamăgire.”

Andrei Plesu 13.06.2016

De același autor

Dezamăgitori” s-au dovedit, pînă la urmă, toţi candidaţii, indiferent de culoarea politică. Dar există dezamăgiri mai mari sau mai mici, unele melancolice, altele furioase, unele „datorate” candidaţilor, altele „datorate” partidelor şi strategiilor lor. Şi atunci ori nu mergi la vot, ori votezi, fără convingere, dezamăgirea care ţi se pare, prin comparaţie, tolerabilă…

 

Pe acest fundal amărui, am de făcut, ca votant bucureştean, cîteva observaţii tîrzii, dar utile, poate, în campaniile viitoare:

 

1. Cînd cîştigi, e bine să nu te sărbătoreşti fudul şi euforic. Dacă, de pildă, ajungi primar cu votul a 44% din alegătorii activi, dar ştii că s-au prezentat la vot doar 33% din totalul lor, e recomadabil să pricepi că ai fost votat de aprox. 13% din cei pe care îi vei „reprezenta”. Şi că, deci, eşti victorios împotriva a 87% dintre cetăţenii urbei care, fie nu te plac, fie nu dau doi bani pe numele şi persoana primarului lor. E ridicol, prin urmare, să-ţi iei aerul „alesului” iubit de popor, proaspăt întors, în glorie, de la Rovine. Rezonabilă şi, în perspectivă, lăudabilă, ar fi mai degrabă o stare de jenă... Oricum, a cîştiga nişte alegeri locale nu e chiar a deveni, brusc, Nadia Comăneci sau Constantin Brâncuşi.

 

2. Cînd pierzi, două lucruri sunt de evitat, dacă nu vrei să te faci de rîs: a. să nu pretinzi că, de fapt, ai obţinut un mare succes şi b. să nu dai vina pe alţii. Adică, vezi Doamne, ai pierdut pentru că n-ai avut sprijinul meritat, sau pentru că s-au măsluit rezultatele (ceea ce, evident, trebuie reclamat, dar numai cînd e vorba de „erori” flagrante, uşor demonstrabile), sau pentru că te-au trădat „intelectualii”, sau te-a sabotat presa.

 

3. Un partid inteligent şi abil îşi „construieşte” candidaţii din timp. A scoate la rampă, în cîteva luni, patru propuneri diferite pentru acelaşi post e o bîlbîială care se contabilizează, o dovadă că ori n-ai oameni, ori n-ai viziune, ori eşti în bătaia vîntului, la bunul plac al feluritelor facţiuni interne sau al unei cronice mediocrităţi politice. Oricum, eşti în criză gravă de credibilitate.

 

Cititi in continuare peadevarul.ro

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22