Sa nu (te) judeci

Texte esenţiale ale Scripturii amendează drastic obiceiul de a-i judeca pe alţii. „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi!“, „A vedea paiul din ochii altuia şi nu bârna din ochiul tău“, „A arunca piatra crezîndu-te fără de păcat“ sunt tot atîtea îndemnuri la răbdare, iertare, concentrare pe limitele proprii şi nu pe derapajele altora. Dar nu rezultă de nicăieri că trebuie suspendată şi judecata de sine.

Andrei Plesu 24.07.2017
SHARE 10

De același autor

 

Dimpotrivă! Identificarea relelor proprii, mărturisirea lor şi căinţa sinceră sunt axa vieţii spirituale a celui care aspiră la îmbunătăţire lăuntrică, ”metoda” unică a relansării morale şi sufleteşti.

 

Respectuos cu porunca de a nu-i judeca pe alţii, nu mă grăbesc să arunc piatra, cînd aflu, din presă, tot felul de nefăcute ale unor clerici autohtoni. Îmi e foarte la îndemînă să spun că, în ciuda înaltului lor oficiu, sunt şi ei oameni, adică hărţuiţi de ispite şi neputinţe, de ”căderi” sub ”ghimpele firii”, sau de înclinaţii împotriva ei. Mă grăbesc să adaug şi că nevrednicia unora nu poate fi transferată asupra tuturor, respectiv asupra instituţiei pe care o reprezintă. Există ”meseriaşi” proşti, dar asta nu întinează onoarea şi utilitatea meseriilor. Medicul avid de arginţi, profesorul incompetent şi rudimentar, judecătorul corupt sau inept nu pot fi argumente valide împotriva medicilor, a profesorilor şi a juriştilor în ansamblul lor. În plus, e uşor de constatat, că, fie din nevoia de rating, fie din înclinaţia la modă a ”secularizării”, a ”înfierării” cochete a Bisericii şi a credinţei în genere, ziarele jubilează ori de cîte ori dau peste o grasă sămînţă de scandal: o pun în lumină ricanînd, o grădinăresc tandru, o ajută să se răspîndească, toxic, pe ogorul opiniei publice.

 

Ceea ce însă mă indispune în colecţia de purtări vicioase ale unor prelaţi (nu doar ortodocşi, de altfel) nu e tipologia propriu-zisă a răului. Repet: nu vreau să asum postura judecătorului. ”Răul” cu adevărat smintitor e însă vădita inaptitudine a împricinaţilor de a face pasul înapoi, de a se spovedi fără auto-complezenţă, de a se smeri, de a reflecta asupra vocaţiei proprii. Cu alte cuvinte, sunt uimit să observ că virtutea esenţială a judecăţii de sine nu funcţionează. Discursul celor vizaţi e, de regulă, discursul victimei inocente, al impecabilităţii proprii, al autorităţii ofensate. Nici o urmă de regret, de tulburare dinaintea abisului interior. În rezumat, ceea ce prevalează sint aroganţa, conştiinţa impunităţii, contra-ofensiva ţanţoşă. Aş merge mai departe: aş spune că şi dacă ştirile de presă ar fi contrafăcute, cuvioşii părinţi ar trebui să prefere statutul de ”robi ai lui Dumnezeu” şi nu pe acela de ”stăpîni” de obşti.

 

În locul lor, mi-aş pune, înainte de toate, problema autenticităţii vocaţiei mele. Cînd alegi o profesie, poţi descoperi, la un moment dat, că ai ales greşit. Că nu ai datele necesare pentru a fi un bun agronom, o eficientă soră de caritate, un sportiv de nivel olimpic, sau un aviator performant. Nu poţi fi cioban dacă nu-ţi plac oile şi singurătatea păşunilor. În asemenea cazuri, soluţia radicală este să faci, la timp, altă alegere. Sau, măcar, să nu te afişezi, cu tupeu, în toată ”splendoarea” inadecvării tale. Dacă te simţi mai bine cînd chiui folcloric dinaintea admiratorilor, decît cînd oficiezi Sfînta Liturghie, dacă ai mai degrabă înzestrarea unui plutonier major, decît pe aceea a unui păstor de suflete, dacă eşti călugăr şi citeşti îndemnul hristic ”lăsaţi copiii să vină la Mine!”, ca pe o invitaţie la pedofilie, atunci e musai să o apuci, în mare grabă, pe alt drum. Nu orice profesiune e compatibilă cu orice. Călugăria nu e compatibilă cu concubinajul, asceza monahală - cu o ascunsă viaţă de familie sau cu frivole ”improvizaţii” LGBT. Nu te judec, dacă îmi spui că nu poţi fără! Dar atunci fă-te contabil-şef! Sau şofer! Sau manelist! Sau parlamentar! N-o să se (mai) supere nimeni (aşa de rău…)!

 

citit in continuare pe adevarul.ro

Comentarii 10

Liviu din Timisoara - 07-28-2017

Domnul Plesu invita la decenta si responsabilitate. Atrage atentia ca daca ai de dus o cruce, du-ti-o.Atat si nimic mai mult ; nu propune revolutii sociale, nu propune ghilotine. Se pare ca unii dintre noi vedem foarte diferit lucrurile si ne scandalizam la alte usi decat la cele in masura sa ne faca dreptate.

Răspunde

Voltaire în 1767 - 07-27-2017

Într-o scrisoare către regele Frederick al II- lea al Prusiei datată 5 Ianuarie 1767, Voltaire a scris despre religia creștină . " RELIGIA noastră este în mod sigur cea mai ridicolă, cea mai absurdă și  cea mai  criminală religie care a infectat vreodată această lume. Majestatea voastră ar face rasei umane un serviciu etern prin extirparea acestei INFAME SUPERSTIȚII, si nu mă refer la un serviciu pentru oamenii simpli, care nu merită să fie educați și  care pot fi luați oricînd peste picior; ci mă refer aici la oamenii onești, la oamenii care gîndesc, la oamenii care vor să gîndească ..... Regretul meu, acum cind mă apropii de sfîrșitul vieții este că nu vă pot ajuta în această nobilă acțiune, cea mai înaltă și respectabilă către care inteligența umană poate ținti ."

Răspunde

MIHAI 2 - 07-26-2017

Secventza cu episcopul de Husi este ODIOASA. Pare despinsa dintr-un film satanist premiat la Cannes. Totusi nu s-a nascut mungiul atat de talentat sa inventeze asa ceva - e clar ca e realitate pura. Momentul este sinistru iar ingropare pisiceasca a lui ar determina mai devreme sau mai tarziu o rabufnire si mai oribila a RAULUI. Nu cred ca Prefericitul Daniel ar gresi daca ar rupe putin ritmul si ar tine ACUM o predica LIMPEDE. Dar nu in stilul Klaus Johannis pe care si dansul il practica - moartea pasiunii - ci mai degraba in stil Fidel Castro , dar fara comunism si cu mult Duh Sfant Un indemn la POST SI RUGACIUNE pentru iesirea din marasmul momentului si pentru intrarea poporului cat de cat primenit in anul jubiliar. Doamne , ajuta ! Dl Plesu are dreptate.

Răspunde

AlinaP - 07-26-2017

"...invitaţie la pedofilie, atunci e musai să o apuci, în mare grabă, pe alt drum" - si acela nu poate fi decat inchisoarea pe viata indiferent cine esti, profesional vorbind.

Răspunde

Orion - 07-26-2017

Nu se pot pune pe acelasi plan "nu judecati ca sa nu fiti judecati" cu birna si paiul. Personal mie asta cu nu judecati ca sa nu fiti judecati mi se pare o mizerie. Esenta eticii puscariasului. Sau a coruptului. Cine esti tu sa ma judeci pe mine ? Nu ma judeca tu si n-o sa te judec nici eu pe tine. Deci nu se poate. Nu putem trai fara sa judecam. Iar masura in care renuntam sa-i judecam pe altii e n strinsa legatura cu masura in care traim ca-n Romanica. A, sigur, trebuie sa fim constienti mereu, cind judecam pe altii, ca nu sintem si nici n-avem cum sa fim in posesia tuturor aspectelor relevante, deci judecata noastra poate fi gresita. Si sa avem mare grija sa nu ne pripim. Aia-i altceva. Dar uneori nu e nevoie de toate aspectele relevante, ca sa zic asa. Uneori ti-ajunge sa stii ca o persoana a furat. Daca s-a stabilit de catre justitie in mod suficient de solid. (Si, desigur, daca ai incredere in justitia respectiva, ceea ce noi avem toate motivele sa n-avem, dar asta-i alta poveste si nu mai intram si in ea. Presupunem ca am avea.) Deci infractorul o sa vina si o sa spuna, sa zicem, da, am furat, dar am greutati acasa, copii multi de intretinut, n-am avut incotro. Nu stii cum e deci nu ma judeca. Bre, nu ma intereseaza. Tu la inchisoare, copiii in grija statului. Asa vai de capul lui cum e. Daca toleram hotia, coruptia si chiar crima pentru motive de genul asta, altfel corecte in felul lor, ajungem rapid sa traim ca-n Romanica. Asa e viata. Deci, revenind. Nu judecati ca sa nu fiti judecati e dupa umila mea parere deviza criminalilor si a coruptilor. O mizerie. Birna si paiul nu. Birna si paiul e cu totul altceva. Incearca sa te judeci si pe tine cu aceeasi masura cu care ii judeci pe altii. Ala care vede paiul din ochii altora face un abuz de judecata. Isi judeca semenii prea aspru, si in mod evident cu o cu totul alta masura decit pe sine. De obicei de fapt aici e buba. Cu tine esti mult prea indulgent. Greselile altora le vezi, pe ale tale nu. Tie si alor tai le gasesti scuze. Deci hai sa nu amestecam lucrurile. Stim foarte bine cum e, ca doar practicam pe scara larga sportul asta pe malul Dimbovitei. Chiar daca in mod evident nu l-am inventat noi. Altfel, nu vad de ce pe preoti i-am judeca asa de tolerant si pe politicieni nu. Mai ales pe cei dintr-o anumita parte (birna si paiul sa traiasca). De ce treaba cu "respectuos cu porunca de a nu-i judeca pe alţii, nu mă grăbesc să arunc piatra" nu se aplica si cind e vorba de Dragnea, de pilda ?

Răspunde

?????? - 07-25-2017

În estetică aveți un sistem propriu de "evaluare" sau folosiți un "standard" specific profesiei ?

Răspunde

?????? - 07-25-2017

Realizați totuși ce "prejudicii" ați aduce încasărilor bugetare dacă v-ați vinde cărțile la niște prețuri mici ?

Răspunde

?????? - 07-25-2017

Ați organiza o licitație publică ,cu editurile ,pentru a vă tipări cărți pe care le-ați scris, la un preț mai mic, în folosul eventualilor cititori ?

Răspunde

?????? - 07-24-2017

V-ar ieși o autoevaluare "suprarealistă" ? Pe unde ați fi putut "dobândit" o "senzație" așa de "bună", care probabil l-ar face "invidios" chiar și pe Dan Diaconescu ?

Răspunde

B - 07-24-2017

Ba sa fie judecati,si inca aspru! Prea multe nefacute fac lupii astia in sutana,coruptie garla si-n sanul bisericii,toti neavenitii au facut din Casa Domnului balci si iarmaroc,tinerii oricum nu erau atrasi de o asa BOR conservatoare,rudimentara si mult prea stralucitoare intr-o lume asa de gri si inapoiata.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22