Blaturi romano-ruse la Chisinau

Armand Gosu 28.05.2008

De același autor

Chisinau, 20 mai, 7.30. O mierla ciuguleste resturi de mancare in cosul de gunoi, de langa statuia lui Puskin, aflata in parcul central. De sub banca tasneste o pisica trecuta de prima tinerete, cu blana murdara si cam chioara, care da cu capul de fierul forjat din care-i facut cosul, producand un zgomot infundat, urmat de un miorlait rezervat. Pisica isi revine repede din soc si dispare sub un boschet. Abia de se mai vedea felina, cand mierla a inteles ce pericol a pandit-o si a inceput sa tipe cat o tinea ciocul. A tot tipat cateva minute urcata pe marginea cosului de gunoi, apoi a zburat intr-un copac ceva mai falnic, unde a continuat sa se agite. Peste minute bune am strans ziarele si am traversat parcul spre Palatul Republicii, lasand in urma mierla care tipa fara sa oboseasca.

Cand sa traversez, in dreptul Hotelului Codru, s-o fac la stanga spre Palatul Republicii, vad cateva limuzine cu steaguri pe ele si zeci de politisti care blocau drumul. Insusi Serghei Mironov, presedintele Consiliului Federatiei, Camera superioara a Parlamentului Rusiei, se afla in vizita oficiala in Republica Moldova. Tocmai terminase micul dejun si se pregatea sa inceapa a doua zi a vizitei sale la Chisinau. Arat politistului programul conferintei la care particip: EU Black Sea Synergy… Freedom of Expression. Transpira abundent incercand sa citeasca foile pe care i le-am intins, tiparite cu litere mari, albastre. Dintr-o data se lumineaza la fata. Pune degetul pe stelutele din steagul UE si-mi spune: "Aaa, Ievropa, poftiti de treceti!". Dupa care-mi deseneaza cu miscarea capului sau traseul pe care trebuie sa-l urmez ca sa nu deranjez coloana oficialilor rusi.

Sa organizezi impreuna cu Republica Moldova o conferinta la Chisinau despre libertatea de expresie in bazinul Marii Negre este un proiect cu totul neasteptat, pe care doar imaginatia Comisiei Europene l-a facut posibil. In afara de secretarul general al Federatiei Internationale a Ziaristilor, care vreme de 3 minute a deplans soarta colegilor din Republica Moldova, brutalizati de autoritatile comuniste, in restul timpului singurele tari care pareau sa aiba probleme erau Turcia (o armata de ziaristi si ONG-isti au criticat guvernul de la Ankara) si Azerbaidjan (un ziarist si un ONG-ist au criticat, iar alti 7 ziaristi, ONG-isti, functionari ai administratiei prezidentiale de la Baku au luat apararea regimului autoritar al presedintelui Aliev, cele doua grupuri ratand de putin, in ultima zi, o bataie in fata hotelului, dupa ce s-au imbrancit copios). Toti ziaristii, analistii, comentatorii, ONG-istii din Moldova, trecuti in program, au absentat de la conferinta. Mi-am sunat colegii de la Chisinau si i-am intrebat: de ce? Mi s-a raspuns: dictatura; Voronin; comunisti, dezastru. Ce face Europa? La intrebarea: dar voi ce faceti?, mi s-a explicat ca la ora la care ministrul Stratan deschidea conferinta, organizatiile ziaristilor din Moldova dadeau publicitatii "raportul-rechizitoriu pe fapte anti-presa". Acolo sunt cateva pagini cu date concrete despre ziaristi batuti, redactii actionate in justitie abuziv, ziaristi arestati etc. Cu toate acestea, ziaristii moldoveni nu aduc raportul la conferinta (prea putine cópii!) si nici nu-l traduc (la ce bun?). Abia la o zi dupa ce s-a incheiat conferinta, raportul a fost publicat pe un site.

Opozitiei de la Chisinau parca nici nu-i pasa ca a ratat ocazia de a le vorbi zecilor de ziaristi straini prezenti despre situatia reala din Moldova. La ce bun, doar toata lumea stie, insa nimeni nu face nimic. Cei mai multi au cazut de acord: nu e nimic de facut. Pentru ca daca indraznesti sa faci ceva, vin peste tine comunistii, procuratura si Serviciul de Informatii si Securitate. Cuvantul de ordine este supravietuirea. O fi rau comunismul, dar nici el nu mai este ce-a fost. Se pot face programe finantate de ambasade, de Europa, despre libertatea de expresie, despre democratizare etc. Chisinaul este o lume mica: oportunitati mari, oameni calificati prea putini.

Televiziunile din Republica Moldova sunt controlate de comunistii filorusi si de aliatii lor, crestin-democratii, cei care multi ani au fost sponsorizati (poate ca si astazi mai sunt) de Guvernul Romaniei. Seara de seara, mai toate canalele de televiziune se napustesc asupra primarului Chisinaului, Dorin Chirtoaca, si asupra recent infiintatului Partid Liberal Democrat din Moldova, condus de Vlad Filat. In viziunea echipei Voronin-Rosca, tinerii politicieni Chirtoaca si Filat strica poza de grup a establishment-ului de la Chisinau. Chirtoaca este "executat" de televiziuni in stilul media-killer-ului moscovit Dorenko de la ORT (fara talentul scriitoricesc al acestuia, insa). Impotriva PLDM lucreaza de zor procuratura, politia si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei. Cei care au semnat declaratiile de adeziune la PLDM sunt chemati la procuratura, pusi sa semneze de cate zece ori, din picioare, de pe scaun, intr-un picior, cu mana stanga, cu dreapta etc., comparandu-se semnaturile cu cele de pe actele de adeziune la partid. La 16 mai, un grup de 8 membri ai PLDM din satul Zgardesti au fost anchetati la primarie de politia economica. La ancheta participa si presedinta filialei Telesti a PPCD, precum si Ion Rosca, tatal liderului PPCD si vicepresedinte al Parlamentului de la Chisinau. Cei 8 trebuie sa explice de ce au parasit PPCD si au aderat la PLDM.

Daca Chirtoarca, Filat, Tanase, Fruntasu si alti cativa n-or sa puna bazele unui partid de opozitie care sa adune toate formatiunile importante democratice de dreapta la alegerile parlamentare din martie 2009, ei vor fi redusi definitiv la tacere. Atunci linistea deplina se va asterne, in sfarsit, peste Republica Moldova. Poate doar mierla din parcul central sa mai tipe speriata de pisica cea chioara, care s-a lovit la cap.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22