De același autor
Tolstoi Iurt este o localitate situata la aproape 20 km nord de Groznii. Unul dintre cele mai pasnice sate din Cecenia. Tolstoi Iurt este satul de bastina al lui Ruslan Hasbulatov, fostul presedinte al Sovietului Suprem, care s-a opus prin forta lui Boris Eltin in 1993 si a fost invins. Pentru cunoscatori, Tolstoi Iurt este centrul opozitiei anti-Dudaev si anti-Mashadov. Nimanui nu i-ar fi trecut prin minte sa-l caute pe Aslan Mashadov, presedintele ales al Republicii Cecene Icikeria, tocmai in fieful adversarilor sai politici. Si totusi, dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi din Cecenia, cateva familii din taipul influent din care facea parte Mashadov, rude indepartate ale acestuia, au cumparat in secret case chiar in satul Tolstoi Iurt. Casa in subsolul careia a fost ucis Mashadov, de pe strada Suvorov, nr. 1, apartinea lui Saiderbek Iusupov. Ea a fost distrusa complet cateva zile mai tarziu de catre trupele federale.
In dimineata zilei de 8 martie, masini blindate si trupe federale au blocat strazile din centrul satului. La miezul zilei, generalul Ilia Sabalkin a declarat ca FSB (Serviciul Federal de Securitate) a impiedicat un atac al rebelilor asupra festivitatilor dedicate Zilei Internationale a Femeii, care urmau sa aiba loc in cladirea administratiei locale. S-a spus atunci ca au fost capturati, fara varsare de sange, 12 rebeli. Abia spre seara, Sabalkin a anuntat ca la Tolstoi Iurt a fost omorat Aslan Mashadov. La ora 7 seara, canalul de televiziune NTV a prezentat in principalul program de stiri imagini filmate in timpul actiunii trupelor speciale ale FSB. Un barbat, dezbracat pana la brau, era intins pe jos, intr-o curte, printre baltoace de apa si sange. Nu se vad rani pe corp. Din urechi pare sa-i curga sange. Partea dreapta a capului este usor deformata. E Aslan Mashadov. Nu sunt dubii. Din informatiile difuzate de FSB rezulta ca trei insotitori ai lui Mashadov s-au predat trupelor federale.
Filmul evenimentelor a ramas in continuare neclar. Dupa ce trupele speciale au spart usa casei si au arestat gazda, s-au purtat negocieri intre rebelii ascunsi in pivnita casei si FSB. Mashadov a refuzat sa se predea. Pana aici versiunile corespund. Ce s-a intamplat in continuare nu e deloc clar. Vicepremierul guvernului cecen pro-rus, Ramzan Kadarov, a declarat ca Mashadov a fost ucis de garda de corp, dintr-o neatenta manuire a armei. Aceasta versiune a fost apoi dezavuata chiar de catre autorul ei, care a spus ca "a glumit". Tocmai de aceea merita o mai mare atentie. Cealalta versiune a fost lansata de generalul Sabalkin si a fost apoi confirmata de comunicatele FSB. Potrivit acesteia, trupele speciale au aruncat o grenada in pivnita, iar explozia ei l-a omorat pe Mashadov. Intrebarea care se pune atunci: de ce pe corpul lui Mashadov nu se vad urmele schijelor grenadei? Si de ce partea dreapta a capului lui Mashadov este deformata, ca si cum ar fi fost impuscat in ceafa, iar glontul a iesit pe langa ochi? Si cine sa-l fi impuscat? Cele trei garzi de corp, Murdasev, Hadjimuratov si Ilishanov, s-au predat trupelor federale inainte sau dupa aruncarea grenadei? De ce FSB nu pune in circulatie imagini cu cei trei din timpul anchetei, asa cum procedeaza in mod obisnuit? Prea multe intrebari si prea putine raspunsuri!
Nascut in Kazahstan, unde se afla deportata familia lui, Aslan Mashadov a facut o cariera atipica pentru un tanar cecen. A urmat scoala de artilerie, Academia Militara Kalinin din Leningrad, a servit in armata sovietica in Orientul Indepartat, apoi in Ungaria, sfarsindu-si cariera ca sef de stat major al trupelor de rachete si artilerie de langa Vilnius, in Lituania. In 1991 s-a intors in Cecenia la chemarea liderului de atunci, Djohar Dudaev. S-a remarcat inca din primele zile ale razboiului cu Rusia. In calitate de sef al Marelui Stat Major, Mashadov a condus apararea Palatului Prezidential din Groznii, apoi a organizat razboiul de partizani. Dupa uciderea lui Dudaev, in noaptea de 20-21 aprilie 1996, Mashadov devine cea mai importanta autoritate militara din Cecenia, presedintele interimar Zelimhan Iandarbiev fiind cu totul strain de treburile razboiului. Mashadov a condus ofensiva declansata la 6 august, in urma careia separatistii au recucerit cea mai mare parte a capitalei Groznii. Negocierile de pace care au urmat s-au soldat cu semnarea acordului de la Hasaviurt, la 31 august 1996, de catre secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Aleksandr Lebed, si comandantul armatei cecene, Aslan Mashadov. Numit de Iandarbiev premier peste un guvern de coalitie, in noiembrie, Aslan Mashadov a castigat cu 59%, din primul tur, alegerile prezidentiale din Cecenia desfasurate la 27 ianuarie 1997. Contestat de gruparile radicale care-l acuzau ca este "omul Moscovei", Mashadov a devenit prizonierul marilor clanuri pe care n-a indraznit sa le infrunte. Cum n-a dorit sa-i infrunte nici pe liderii wahhabiti din Cecenia, desi adunase in piata din Groznii zeci de mii de oameni la o demonstratie impotriva acestora. In mod paradoxal, Mashadov a fost "salvat" pentru posteritate de Vladimir Putin, care a declansat cel de-al doilea razboi impotriva Ceceniei.
Chiar daca in ultimii ani nu s-a remarcat prin actiuni militare, Mashadov a ramas, de la izbucnirea razboiului si pana la moarte, cea mai importanta personalitate cecena. Era singurul lider care avea legitimitatea data de votul popular, recunoscut de observatorii OSCE si ai Consiliului Europei. Initiativa sa de a declara incetarea unilaterala a focului, incepand cu 1 februarie 2005, incetare respectata de rebelii ceceni, a demonstrat ca Mashadov se bucura inca de o mare autoritate, in ciuda retoricii Moscovei, care punea la indoiala influenta lui asupra comandantilor separatisti. Putin are motive sa respire usurat la moartea lui Mashadov. Daca Occidentul continua sa-i reproseze ca nu cauta o rezolvare politica a crizei cecene, el va putea declara ritos ca n-are cu cine negocia, de acum, in Cecenia.
