Întâlnirea Biden-Putin: cum s-a sucit mașinăria de propagandă a Kremlinului

Joe Biden a stabilit un contact direct cu Vladimir Putin. Știe care e valoarea exactă a acestei întâlniri – de tatonare. Iar Putin a spus că obiectivul a fost stabilirea unui cod de comportament.

Armand Gosu 22.06.2021

De același autor

Publicul din Rusia e derutat. Timp de săptămâni și chiar luni la rând, uriașa mașină de propagandă controlată de Kremlin îi spune că Joe Biden e un bătrân senil, care are nevoie de copiuțe ca să poate purta o discuție, un fricos care fuge de conferința de presă comună cu Vladimir Putin, după summitul de la Geneva. Și televiziunile rulează în buclă o declarație a fostului secretar de stat din administrația Donald Trump, Mark Pompeo, la FOX News, în care spune că Biden greșește că nu acceptă conferința de presă comună. Sunt apoi prezentate fragmente din diverse articole apărute în publicații occidentale care susțin că Biden ar fi cel mai prost președinte din toată istoria Americii.

Însă, abia întors de la summitul de la Geneva, la prima ieșire publică, Putin contrazice liniile de forță ale propagandei propriului regim, afirmând că Biden are o minte sprintenă, că nu e nicidecum un bătrânel senil, ci un om de stat remarcabil. Și că presa rusă a exagerat numindu-l o ruină de președinte.

De la televiziunile rusești controlate de Kremlin poți să afli câți centimetri are iarba în curtea vilei în care au loc negocierile, ce cărți rare au fost scoase din biblioteca în care a avut loc tête-à-tête-ul, ce unități elvețiene au fost mobilizate pentru securitatea summitului, dar prea puțin despre temele care vor fi discutate.

Relațiile sunt atât de reci, încât numărul dosarelor aflate pe masa celor doi șefi de stat era redus. Greu de imaginat că acest summit va rămâne în istorie pentru vreo decizie. Poate va rămâne pentru faptul că s-a desfășurat în aceeași vilă în care a avut loc prima întâlnire dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, în 1986. Acel summit a rămas în cărțile de istorie doar pentru că a fost prima întâlnire dintre cei doi. Neîncrederea americanilor în liderii sovietici era prea mare ca să poate fi vorba de vreun progres. Noul secretar general a tras concluziile corecte, a reformat aparatul care pregătea dosarele de politică externă, a permis dezbaterile publice, a încurajat critica, într-un domeniu controlat de KGB și de activiștii de partid. Gorbaciov, care abia preluase de un an și jumătate conducerea PCUS, a muncit mult și greu ca să devină un partener de negociere acceptat de occidentali.

Miercuri, 16 iunie, discuțiile de la Geneva au durat doar 3 ore, au început la 14.35 și s-au încheiat puțin înainte de 18.00 (ora Bucureștiului). Cu o singură pauză, în loc de două. Cu un tête-à-tête mai consistent și o discuție în plen mai scurtă decât se anunțase. Inițial, a fost vorba de cel puțin 4 ore, și chiar era setată o așteptare că discuțiile s-ar fi putut prelungi în seară, până mai târziu. S-a vorbit inițial de o conferință de presă în pragul nopții, n-a fost însă cazul, Putin și-a început conferința la 18.30 și a durat o oră, în marea majoritate fiind prezenți ziariști ruși, dar au fost lăsați și trei ziariști occidentali să pună întrebări.

Americanii au fost foarte fermi în organizarea evenimentului. Au intervenit hotărât să scoată presa rusă și gărzile de corp ruse din vilă, în momentul în care a început tête-à-tête-ul președinților. După imaginile și emoțiile revărsate pe ecranele televiziunilor din Rusia, după repriza de îmbrânceli și proteste, părea că urmează o bătaie în toată regula între cele două delegații. N-a fost nimic. Poate doar o tentativă dejucată de scandal care urma să fie manipulat mediatic. Un fel de operațiune specială eșuată. Ideea unei conferințe de presă separate a lui Biden, doar pentru presa americană, a enervat peste măsură presa rusă loială regimului, singura care a fost acreditată la summit. Și a stârnit simpatia puținilor ziariști ruși independenți, care au privit summitul la televizor, pentru că Kremlinul le-a refuzat acreditarea. Televiziunile moscovite vorbeau despre teama lui Biden că nu va putea ține piept titanului Putin în fața presei nici măcar cât Trump, în vara 2018 la Helsinki.

Despre dosare nu e mult de spus. Pe unele, părerile sunt fundamental opuse, nu se poate negocia nimic. În această categorie intră atacurile cibernetice, agresiunea rusească împotriva Ucrainei, dar și drepturile omului în Rusia și supraviețuirea opozantului Navalnîi în colonia penitenciară. Ar urma alte dosare, unde Moscova și Washington, chiar dacă au poziții diferite, ar putea coopera punctual: Siria, Libia, Afganistan. Tot aici, ar putea intra un schimb de condamnați la închisoare. Și ar mai fi un al treilea set de chestiuni, care nu pune așa de mari probleme și unde s-ar putea avansa mai repede. Aici ar fi stabilitatea strategică, începerea negocierilor pentru START 3, refacerea infrastructurii diplomatice, proces care a și început cu revenirea duminică la Washington a ambasadorului Antonov, rechemat la Moscova „pentru consultări” după ce, într-un interviu din luna martie, președintele Biden a confirmat că Putin este „ucigaș”. Nivelul așteptărilor este redus. Biden vorbește de 3 până la 6 luni ca să aprecieze dacă summitul are ceva rezultate. Semne bune nu sunt: Moscova spune că mingea e în terenul Americii, iar Washingtonul pur și simplu ignoră tot jocul de scenă al lui Putin și Serghei Lavrov și așteaptă rezultate.

La Geneva, Biden a stabilit un prim contact direct cu Vladimir Putin. Are o experiență copleșitoare în politica internațională, știe care e valoarea exactă a acestei prime întâlniri, de tatonare. La rândul său, Vladimir Putin, la conferința de presă de după summit, a spus că obiectivul a fost stabilirea unui cod de comportament. Spune Putin la conferința de presă: „Pravila povedenia”, adică reguli de comportament.

Ceva tot rămâne, după summitul de la Geneva. De mult n-a mai fost o așa degringoladă în studiourile televiziunilor moscovite. Pur și simplu, moderatorii au schimbat de câteva ori repertoriul în timpul emisiunilor din timpul summitului. Din răul absolut, Biden devenise după 16.30 un lider american exemplar. Atunci se terminase tête-à-tête-ul și cineva din delegație a apucat să transmită, la Moscova, mașinii de propagandă să schimbe partitura. Pentru puțin peste o oră, Biden era rezonabil, numai că s-a întâmplat că în fața intrării a venit mașina lui, semn că s-a încheiat întâlnirea. Reporterul rus era în direct când în spatele lui a parcat mașina lui Biden. Tocmai când comentatorii ruși pregăteau publicul pentru un maraton diplomatic, adânc în noapte, cu o conferință de presă după ora 21.00. Imediat tonul comentatorilor s-a schimbat și a redevenit agresiv la adresa lui Biden. Astfel de zigzaguri sunt ceva neobișnuit pentru mașinăria de propagandă rusească.

Câteva detalii suplimentare. Pervîi kanal (Primul canal) este televiziunea publică din Rusia, cu cea mai mare audiență, zeci de milioane de privitori. În ziua în care avea loc summitul de la Geneva, Pervîi kanal a organizat, așa cum ne-a obișnuit, o dezbatere cu experți pe tema relațiilor ruso-americane și așteptărilor legate de întâlnirea dintre președinții Joe Biden și Vladimir Putin. Participau cercetători, profesori, analiști de politică externă, comentatori, simpli ziariști. Sunt două mese înalte și lungi în studio, față în față. Sprijiniți de fiecare masă stau, în picioare, câte 3-4 experți. Între mese este un spațiu liber în care se mișcă moderatorul. În total, în studio sunt de la 7 la 10 persoane. Emisiunea e un fel de maraton, se întinde pe multe ore, invitații se rotesc, niciunul nu stă mai mult de o oră, în direct. Discuțiile din studio sunt adesea întrerupte de legătura cu diverși reporteri de „pe teren”, care vin cu detalii la cald de la Geneva.

Pervîi kanal e principalul instrument de propagandă al Kremlinului. E oficiosul, cel care dă grila de interpretare a evenimentelor politice. În perioada sovietică, ziarul „Pravda”, organul oficial al CC al PCUS, era un soi de Minister al Adevărului. Astăzi, Pervîi kanal a preluat acest rol. Așa cum „Pravda” era pe vremuri citită cu lupa de cei mai buni specialiști occidentali, la fel și astăzi, Pervîi kanal ar trebui să fie o „lectură obligatorie” pentru cei care vor să înțeleagă Rusia. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22