Politicianul roman fata in fata cu justitia

Armand Gosu 16.01.2008

De același autor

Disputa dintre presedinte si premier legata de nominalizarea Noricai Nicolai pentru portofoliul Justitiei pleaca de la premisa ca ministrul de Justitie controleaza Justitia. Din pacate, prestatia politicienilor care s-au succedat in fruntea Ministerului de Justitie ofera suficiente argumente celor care cred ca justitia este controlata politic. De altfel, in timpul mandatului Monicai Macovei, personalitate a societatii civile, fara carnet de partid, unii lideri politici erau sinceri atunci cand declarau ca justitia nu este independenta. Acesti politicieni nu pot concepe ca partidului ajuns la guvernare i-ar putea scapa controlul asupra justitiei. Daca nu controlezi justitia, atunci la ce bun sa numesti un ministru al Justitiei? Ei isi aminteau cu nostalgie cum au pipait obscen justitia in vazul Europei, atunci cand n-au violat-o de-a dreptul. Stenogramele PSD radiografiaza atitudinea politicienilor din acest partid fata de justitie. Insa felul in care PSD se raporta in 2004 la justitie nu este propriu doar politicienilor social-democrati, ci intregului spectru politic din Romania.

La noi, mai mult decat in alte tari, exista o obsesie pentru justitie. Partidul Comunist din Romania s-a calit in lupte duse pe salile tribunalelor. Imaginea judecatorilor care citeau condamnarile la inchisoare trebuie sa fi staruit multa vreme in mintea celor care, printr-un joc al istoriei, au ajuns sa conduca Romania vreme de jumatate de veac. De aici si siguranta pe care acesti oameni trebuie s-o fi resimtit cand procurorii si presedintii de tribunale jurau credinta partidului. Cu ce placere trebuie sa le fi trasat sarcini procurorilor si presedintilor de tribunale!

Comunismul incepe in Romania cu procesul "Marii tradari nationale" si se incheie cu cel al lui Ceausescu. Justitia e mereu chemata sa legitimeze crime, sa legalizeze lovituri de stat. Aceasta justitie n-are legatura cu cea din Romania interbelica. Radacinile ei sunt departe la Rasarit, in Uniunea Sovietica. Bazele ei teoretice si practice sunt puse de procurorul Visinski in anii Marii Terori. Insa radacinile ei se regasesc in justitia iacobina, de la sfarsitul secolului al XVIII-ea, din Franta Marii Revolutii.

Justitia sovietica este, inainte de toate, un instrument in lupta pentru putere. Inca de la infiintare, politia politica, CeKa, a primit atributii juridice. Stalin s-a folosit de procurori si judecatori pentru a-si consolida dictatura personala. La moartea lui Stalin, Hrusciov a apelat tot la instanta de judecata pentru a legaliza inlaturarea lui Beria, condamnat la moarte de o Comisie judiciara speciala in decembrie 1953. Odata ajuns la putere, Iuri Andropov a lansat tema luptei impotriva coruptiei, pentru a-i inlatura din posturi pe reprezentantii clanului Dnepropetrovsk condus de Leonid Brejnev, fostul secretar general. Socul in nomenklatura sovietica a fost atat de mare, incat procurorii abia ce zornaiau catusele, ca fostii ministri ai lui Brejnev, cu stagii de aproape doua decenii in functie, sau sotiile acestora se sinucideau intr-un ritm neverosimil. Stapanul de la Kremlin tinea justitia in buzunar. Lucrurile n-au evoluat foarte mult in Rusia nici dupa disparitia URSS.

Romania a intrat de un an in UE. Totusi, politicienii continua sa creada ca pot controla justitia, manipuland dosare. Ei pleaca de la premisa gresita ca justitia lui Ceausescu, de tip sovietic, ar fi compatibila cu cea a unei tari membre a UE. Cred ca toti procurorii si judecatorii sunt ofiteri acoperiti ai SRI si ca ajunge un ordin de sus ca sa obtii o hotarare judecatoreasca sau alta. Lor le scapa faptul ca in procuratura, pe langa Botos sau Nastasiu, pot sa apara si procurori onesti, cu respect pentru actul de justitie si fara apetit pentru jocuri politice. Acestia nu sunt dispusi sa-si calce in picioare principiile in fata vreunui ministru al Justitiei, oricine ar fi el.

Aripa dura a PNL o vrea pe Norica Nicolai cu orice pret ministru. Putem banui ca teama de dosarele procurorilor anticoruptie le alimenteaza acest demers, dar si speranta ca pot folosi justitia in viitoarele campanii electorale pentru jocurile politice. Ce o recomanda pe d-na Nicolai, un politician conservator, chiar reactionar, daca-i analizam pozitiile publice in ultimii trei ani, pentru fotoliul de ministru al Justitiei? Poate doar speranta ca procurorii vor zornai catusele asa cum vrea PNL in campania electorala. Da, ministrul poate pune bete in roate anchetelor promovand schimbari de procedura, poate propune presedintelui inlocuirea procurorilor sefi, poate propune numirea unui alt procuror-sef la DNA, in luna august, cand ii va expira mandatul lui Daniel Morar, dar orice ar face ministrul - si acest lucru ar trebui sa-l inteleaga toti politicienii, fara deosebire de partid -, nu mai poate readuce justitia la starea din vremea lui Ceausescu.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22