Rusia și criza de la Chişinău

Armand Gosu 26.01.2016

De același autor

Criza politică din Republica Moldova oferă Rusiei șansa de a-și lua revanșa pentru Ucraina în fața Occidentului. Este o oportunitate pe care Moscova va încerca s-o exploateze. În termenii realismului clasic, Moldova nu e echivalentul Ucrainei. Însă, pentru noua paradigmă în care funcționează politica externă a Rusiei de confruntare cu Occidentul, un Euro-Maidan pe dos la Chișinău este exact victoria simbolică de care are nevoie Kremlinul în fața Vestului.

 

Una dintre componentele de bază a ceea ce unii numesc război hibrid este pro­pa­gan­da, câștigarea competiției pentru mintea oamenilor, generarea emoțiilor, sim­pa­tii­lor pentru o cauză sau alta. Mașina rusească de pro­pa­gandă este suficient de ver­sată. Ea vine în Moldova cu o paletă întreagă de mesaje: pentru rusofoni și sim­pa­tizanții Kremlinului, me­sa­jul că Rusia e mai bună ca Occidentul; pentru pro­eu­ro­penii românofoni, dar și rusofoni, guvernările Ali­anței pentru Integrare Eu­ropeană care au lucrat în strânsă co­la­borare cu Bruxellesul au fost un dezastru, au dus la constituirea unei oligarhii co­rupte, un stat captiv în mâna unui singur om, Vlad Plahotniuc, o țară aruncată în să­răcie, corupție, mizerie, disperare; pentru unioniști, simpatizanții necondiționați ai Bucureștiului (circa 20%, potrivit unui son­daj recent), că România are o parte de vină pentru criza socială și politică pentru că nu s-a delimitat de Plahotniuc, iar prin­cipalul vector proromânesc din Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a eșuat în bu­zu­narul oligarhului moldovean. Cele două ta­bere, proeuropeană (implicit pro­ro­mâ­neas­că) și pro-Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sunt aproximativ egale, acum, cu un ușor avans al ultimei.

 

Criza politică din 2015, pe fondul inac­țiunii UE (și a României, mai ales), s-a am­plificat și a condus la ample manifestații de protest, care n-au început în de­cem­brie 2015, nici măcar în septembrie, ci acum un an, după ce anunțul privind mi­li­ar­dul furat din bănci a provocat pră­bu­și­rea cursului leului moldovenesc și sără­ci­rea galopantă a populației. Corupție, stat captiv, justiție controlată de un singur om, demonstrații ample de pro­test, la care puterea n-a avut nici o reacție, toate s-au pe­trecut sub mai multe gu­ver­ne proeuropene care s-au perindat la putere în 2015.

 

Pentru Rusia, criza din Mol­dova e un cadou. Nu Kre­m­­linul a transformat Mol­do­va în gubernia lui Pla­hot­ni­uc, detestat de pes­te 90% din populație. Re­pre­zen­tan­ții Mos­covei au avut grijă să nu se afișeze alături de controversatul oli­garh, care, în ciu­da eforturilor sale, n-a fost niciodată pri­mit de Putin. În schimb, Bucureștiul...

 

Rusia speculează această criză încercând să-și atingă câteva obiective:

 

­– să-și ia revanșa în fața Occidentului pen­tru Ucraina. După șapte ani de integrare europeană, Moldova este aproape un stat eșuat. Cancelariile occidentale au tolerat crearea unui regim oligarhic, a unui stat profund corupt, iar acum, când cetățenii protestează, statele vestice le întorc spa­tele într-un mod cinic, recunoscând gu­vernul marionetă al lui Plahotiuc și res­pingând categoric varianta alegerilor an­ti­cipate cerută de 80% din populație. Un Mai­dan pe dos la Chișinău ar fi un cadou nesperat pe care Putin l-ar primi aproape gratuit. Plahotniuc la Chișinău, lipsa de empatie a Occidentului și mai ales a Bu­cu­reștiului au contribuit la succesul Rusiei. Repet, importante sunt emoțiile, per­cep­ții­le, nu argumentele raționale și știrile con­fir­mate din trei surse. Pentru moldovenii disperați de sărăcie, umilință, corupție, Oc­cidentul încetează să fie mai bun decât Rusia, tocmai pentru că, în percepția lor, acesta îl sprijină pe Plahotniuc, cel care i-a adus pe ei în această situație dramatică.

 

­­– să compromită România în ochii mol­do­venilor, despre care toată presa spune - nu fără argumente - că-l sprijină pe Pl­a­hot­ni­uc. Tot mai mulți intelectuali publici critică Bu­cureștiul pentru această politică neins­pi­rată. Intelectualitatea proeu­ro­pea­nă, pro­­românească, chiar prounionistă es­te tot mai vexată de alegerile României. Bu­cureștiul va avea dificultăți în relația cu partidele proeuropene, aflate în opoziție cu actuala coaliție controlată de la putere, având un pasiv negativ, din cauza per­cep­ției publice că România l-a susținut pe Pla­hotniuc.

 

– instaurarea unui regim prietenos cu Ru­sia, pentru că, în funcție de evoluțiile de la Chișinău, Moscova va putea negocia viitorul Transnistriei, cu menținerea in­flu­enței Kremlinului în enclavă. Instaurarea re­gimului prietenos se poate face prin ale­geri anticipate, dar și prin formarea unei noi coaliții. Din perspectiva Moscovei, li­nia roșie este alianța cu Plahotniuc, cel de­testat de populație.

 

Criza din Moldova este un cadou făcut Ru­siei, care primește fără mari eforturi o pie­să mică, dar importantă pe tabla de șah, în meciul cu Occidentul.

 

Cum s-ar putea ieși din acest scenariu de coș­mar? Prin extragerea lui Plahotniuc din joc. Bucureștiul are levierul. Dosarul penal instrumentat de Parchet pentru du­blă identitate. După care, destrămarea re­țelelor de putere ale lui Plahotniuc, care țin captiv în stat întreg

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22