De același autor
Săptămâna trecută s-au comemorat 1.000 de zile de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Invazia Ucrainei în dimineața de 24 februarie 2022, conform Statului Major rus, trebuia să fie începutul unei operațiuni rapide și victorioase. Cu toate acestea, 1.000 de zile mai târziu, un război de uzură lent și devastator este în desfășurare în Ucraina.
Cauzele pentru care s-a ajuns aici nu țin doar de greșelile comise de Statul Major rus, care a supraestimat capacitățile armatei sale și a subestimat-o pe a inamicului.
Pariind pe slăbiciunile armatei Ucrainei, mizând pe trădarea oficialilor și ofițerilor, precum și erorile în evaluarea cantitativă și calitativă a capacităților forțelor armate ucrainene, toate acestea au condus la faptul că armata rusă nu a reușit mai întâi să pătrundă în Kiev și apoi a fost forțată să se retragă.
Forțele armate ucrainene au fost capabile să reziste primei lovituri datorită pregătirii tactice a trupelor – din 2014, armata ucraineană a acumulat experiență în luptele din estul țării. În plus, forțele armate ucrainene dispuneau de suficiente muniții, arme și echipamente militare pentru a descuraja armata rusă.
Un milion de morți și răniți în Ucraina și Rusia, zeci de orașe ucrainene șterse de pe fața pământului, cel mai mare val de refugiați ucraineni, estimat la 7 milioane, majoritatea femei, copii și bătrâni, și cea mai mare emigrare în masă a rușilor – iată doar o parte din pagubele colosale cauzate de războiul declanșat de Vladimir Putin.
Vladimir Putin repetă obsesiv că unul dintre obiectivele invaziei Ucrainei este protejarea locuitorilor din Donbass. Cu toate acestea, de la începutul războiului, în Donbass au fost uciși mai mulți civili decât în cei opt ani de lupte (2014-2022). În toată Ucraina, numai conform datelor oficiale ale ONU, 12.000 de civili ucraineni au fost uciși din februarie 2022, inclusiv 650 de copii. Alte 26.000 de persoane au fost rănite, dintre care aproximativ 1.700 sunt copii.
Cel mai mare număr de victime civile este în regiunea Donețk, urmată de regiunile Harkov, Herson și Lugansk. Acestea sunt doar estimări minime: rapoartele ONU consemnează doar acele cazuri de civili răniți sau uciși pe care experții au reușit să le verifice din mai multe surse. Cifrele reale sunt mult mai mari.
Intensitatea bombardamentelor, care provoacă noi victime, nu a scăzut nici după 1.000 de zile de război. Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), din februarie 2022, aproximativ un milion de persoane au fost ucise și rănite în Ucraina și Rusia la un loc. Cei mai mulți dintre aceștia sunt militari ucraineni și ruși. Estimările privind numărul militarilor morți în Ucraina variază de la 31 la 80 de mii, iar alți 400 de mii ar fi putut fi răniți. Asta înseamnă cel puțin 80 de militari uciși în fiecare zi.
Războiul afectează dramatic demografia Ucrainei. Populația țării a scăzut deja cu cel puțin 15%, de la 42 de milioane înainte de război la 36 de milioane, din care 4,7 milioane trăiesc în teritoriile ocupate de Rusia. Consecințele războiului ar putea duce la o scădere a populației Ucrainei cu încă 10 milioane în următorii 25 de ani.
Rusia distruge în mod deliberat clădirile rezidențiale și sectorul energetic al Ucrainei. Aproape zilnic, armata rusă lovește infrastructura civilă a Ucrainei: case, spitale, școli și biserici. Pe parcursul a doi ani de război, conform cifrelor avansate de Școala Economică din Kiev, Rusia a distrus sau a deteriorat locuințele a 3,4 milioane de persoane – circa 250.000 de clădiri rezidențiale – adică 8,6% din suprafața totală a fondului de locuințe al Ucrainei. Aproximativ 66.000 de clădiri rezidențiale au fost complet distruse.
Armata rusă bombardează nu numai casele de locuit, ci și infrastructura energetică a țării vecine. Autoritățile de la Moscova nu țin secret faptul că fac acest lucru în mod deliberat. Loviturile rusești au redus producția de energie electrică a țării cu mai mult de 70%. Din februarie 2022, toate centralele electrice importante din Ucraina au fost atacate. În această iarnă, ucrainenii s-ar putea confrunta cu pene de curent timp de 8-20 de ore pe zi.
Începând cu ianuarie 2024, pagubele produse bunurilor imobiliare, energiei și altor elemente de infrastructură sunt estimate la 157 de miliarde de dolari. Aceasta este o sumă colosală – aproape jumătate din toate veniturile bugetului federal al Rusiei pentru 2024.
Curtea Penală Internațională a recunoscut loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene drept crime de război și a emis mandate de arestare pe numele fostului ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și al șefului Statului Major rus, generalul Valeri Gerasimov.
Linia frontului se întinde pe aproape 1.000 de kilometri. Potrivit proiectului DeepState, în prezent aproximativ 18% din teritoriul Ucrainei este ocupat de Rusia (7% teritorii erau deja ocupate înainte de februarie 2022, iar 11% după invazia pe scară largă, este vorba despre circa 3.000 de așezări umane în regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie). Forțele armatei ucrainene au reușit să elibereze încă 7% din teritoriul capturat în timpul contraofensivelor din 2022.
Autoritățile de ocupație recurg la tortură împotriva localnicilor care rămân în teritoriile capturate ale Ucrainei pentru a le înfrânge rezistența. Numărul exact al prizonierilor civili răpiți de forțele militare și de securitate ruse este necunoscut. Centrul ucrainean pentru Libertăți Civile estimează că există cel puțin 7.000 de prizonieri civili în diferite lagăre din Rusia. Este imposibil în acest moment de apreciat câți dintre ei sunt în viață și câți au murit și în ce condiții.
Rușii de rând plătesc un preț ridicat pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Potrivit calculelor BBC Russian Service, Meduza și Mediazona, bazate pe lista morților din surse deschise și pe registrul cazurilor de succesiune deschise, nu mai puțin de 120.000 de ruși au murit deja în război până în iulie a acestui an. Probabil că până în noiembrie numărul deceselor ar fi putut crește la 150.000 de persoane.
Dar totalul pierderilor armatei ruse (morți și răniți care nu mai pot reveni pe front) s-ar putea ridica la 420.000 de persoane. Un alt număr necunoscut de soldați au fost dați dispăruți în acțiune.
Războiul costă scump bugetul federal al Rusiei. În 2024, cheltuielile Rusiei pentru „Apărarea națională” au ajuns la 10,8 trilioane de ruble și pentru prima dată în istorie au depășit cheltuielile pentru „Politica socială”, capitol care include pensii, beneficii și alte plăți sociale. Luând în considerare elementele clasificate, cheltuielile totale pentru război în 2024 vor ajunge la 14,7 trilioane de ruble, ceea ce reprezintă mai mult de 40% din toate cheltuielile bugetare. Această cifră va continua să crească. Guvernul a propus să aloce 13,5 trilioane de ruble pentru apărare în 2025 – o sumă-record în istoria Rusiei moderne. În plus, față de armată, cheltuielile pentru propaganda Kremlinului și „educația patriotică” sunt în creștere.
Cheltuielile militare ridicate accelerează creșterea prețurilor. De la începutul războiului, totul, de la ouă și unt la proprietăți imobiliare, a crescut în preț în Rusia. Potrivit Rosstat, prețurile au crescut cu 27% în timpul invaziei. Conform calculelor alternative bazate pe verificări – cu 87%. Prețurile vor continua să crească – aceasta este consecința punerii economiei pe picior de război, pentru care oamenii de rând trebuie să plătească un preț uriaș.
Capacitatea economiei ruse de a se adapta la război i-a surprins pe mulți analiști occidentali. Rusia a continuat să exporte mari cantități de petrol, gaze și alte materii prime, eludând sancțiunile. Cifrele par impresionante. În 2023, PIB-ul a crescut cu 3,6% și se preconizează o creștere de 3,9% pentru acest an. Șomajul a scăzut. Moscova și-a extins producția de apărare creând peste 500.000 de noi locuri de muncă în industria de apărare și 180.000 în forțele armatei și alte structuri militare. Potrivit cifrelor oficiale, Rusia și-a triplat producția de obuze, ajungând la 3 milioane pe an. Industria rusă a fost capabilă să producă drone pe scară largă. Însă, în ciuda acestor realizări, economia dă semne de criză. Industria militară nu ține pasul cu nevoile armatei, astfel încât aceasta trebuie să-și procure proiectile din Coreea de Nord. Practic, jumătate din proiectele trase de artileria rusească provin din stocurile nord-coreene. În privința tancurilor, situația este și mai precară. Rusia a pierdut în medie 100 de tancuri pe lună și aproximativ 220 de piese de artilerie. Dar industria rusească nu poate produce decât 20 de tancuri și tunuri din cauză că are doar două forje rotative, în loc de 320 (tancuri și tunuri, împreună). Stocurile moștenite de la Uniunea Sovietică se apropie de epuizare. Rusia consumă și alte arme pe care nu are capacitatea de a le produce. De pildă, a pierdut circa 4.900 de vehicule de luptă pentru infanterie, ceea ce înseamnă o medie de 155 pe lună. Industria rusească poate produce aproximativ 200 de vehicule pe an, adică circa 17 pe lună.
Este greu de estimat când va ajunge Rusia să-și epuizeze fiecare tip de echipament. Dar acea zi se apropie. În ciuda cheltuielilor militare uriașe, care sunt nesustenabile pe termen lung, industria Rusiei crește, însă produce puține lucruri de valoare pentru economică civilă.
