Ucraina, mereu surprinzătoare

Volodomyr Zelenskyy, căștigătorul primului tur al prezidențialelor, speculează frustrările generate printre rusofoni de politica de ucrainizare și de limitare a contactelor culturale cu Rusia.

Armand Gosu 01.04.2019

De același autor

Primul tur al alegerilor parlamentare din Ucraina s-a încheiat cu o surpriză. Nu e vorba de ordinea în care s-au clasat candidații, ci de diferența neașteptat de mare între primul clasat, Volodomyr Zelenskyy și președintele Petro Poroșenko. Chiar dacă sondajele de opinie l-au așezat constant pe prima poziție pe Zelenskyy, diferența dintre el și cel de-al doilea clasat părea să fie cu mult mai mică. Peste trei săptămâni, la 21 aprilie, se va desfășura turul doi. Pentru președintele Poroșenko va fi dificil, dar nu imposibil, să recupereze diferența care-l separă de contracandidatul său.

Cine este domnul Zelenskyy?

Deși în diverse ocazii s-a prezentat drept etnic rus, Zelenskyy provine dintr-o familie de evrei din sud-estul Ucrainei. Are 41 de ani. S-a născut la Kryvyy Rih într-o familie tipică de intelectuali sovietici din provincie. Tatăl a fost profesor, iar mama inginer. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din Kiyv, însă n-a lucrat niciodată în domeniul juridic. Încă din școală, Zelenskyy participa la concursurile KVN, cu mare audiență în întreg fostul spațiu sovietic. KVN este abrevierea de la Klub vesiolîh nahodcivîh, clubul isteților veseli, o competiție între diverse echipe de tineri actori amatori, care a debutat în 1961 și continuă și astăzi, cu neștirbit succes. Trupa lui Zelenskyy se numește Kvartal – 95 și este foarte populară încă de la sfârșitul anilor 1990. Trecerea de la amatori la profesioniști s-a făcut odată ce Kvartal – 95 a încheiat un contract cu televiziunea ucraineană <<1+1>>. Doi ani mai târziu, membrii grupării s-au mutat la canalul concurent Inter, sub numele de Vecernîi Kvartal, unde au inaugurat spectacole de cabaret politic. Zelenskyy este șeful trupei, scenaristul, regizorul și actorul principal. Audiența a crescut odată cu show-urile de televiziune transmise atât în Rusia cât și în Ucraina, care i-au asigurat o notorietate de invidiat. A devenit de foarte tânăr unul dintre cei mai influenți actori și producători de seriale, spectacole, emisiuni de cabaret politic, din Rusia și Ucraina. În 2012, Kvartal – 95 a revenit la canalul <<1+1>> care fusese cumpărat de controversatul oligarh Ihor Kolomoyskyi.

De altfel, unii comentatori de la Kiyv afirmă că în spatele candidaturii lui Zelenskyy s-ar afla tocmai Kolomoyskyi, care între timp a devenit un adversar neînduplecat al actualului președinte. După ce au colaborat bine în 2014-2015, relațiile dintre cei doi s-au deteriorat iremediabil după naționalizarea în 2016 a băncii lui Kolomoyskyi, PrivatBank, din cauza unor mari fraude și spălări de bani. Kolomoyskyi l-a acuzat pe Poroșenko că ar fi în spatele acestei decizii și s-a refugiat în Israel, unde se află și astăzi. De acolo a coordonat campania lui Zelenskyy la televiziunea <<1+1>>, al cărei proprietar a rămas. Mult spus campanie. Pur și simplu <<1+1>> a retransmis „în buclă” primele două serii ale serialului „Sluga naroda” (Slujitorul poporului), iar sâmbătă, în ziua în care era interzisă campania electorală, a difuzat spectacolele Kvartal – 95, cu Zelenskyy în rolul principal. Iar seara, a rulat filmul documentar despre Ronald Reagan, actorul care a devenit președintele Statelor Unite ale Americii. De altfel, atât presa ucraineană cât și cea internațională, l-au comparat pe Zelenskyy cu Trump, dar mai ales cu Ronald Reagan. Cu toate acestea, profilul său e mult mai aproape de actorul de comedie italian Beppe Grillo, liderul Movimento 5 Stelle.

De altfel, Zelenskyy și-a construit imaginea de prezidențiabil prin intermediul serialului „Sluga naroda”, pe care l-a produs și în care joacă rolul unui modest profesor de istorie, Vasili Petrovici Goloborodko, care devine președinte al Ucrainei. El se luptă ca un zmeu cu politicienii veroși și-i îngenunchează pe birocrații obraznici. Serialul s-a bucurat de un mare succes. Cu patru zile înaintea scrutinului, a rulat primul episod din seria a treia a serialului „Sluga naroda”. E o scenă aici în care oponenții președintelui jucat de Zelenskyy discută proiectul legii de interzicere a limbii ruse în Ucraina. E un mesaj puternic și foarte clar.

Cine și de ce l-a votat?

Zelenskyy și-a anunțat intenția de a candida într-un fel spectaculos. În seara zilei de 31 decembrie 2018, în spațiul alocat discursului de Anul Nou al președintelui Poroșenko, la canalul <<1+1>>,comediantul a spus că se va înscrie în cursa electorală. Se pare că a vorbit pentru prima dată la televiziune în limba ucraineană. Într-un fel el repeta o istorie veche dar cu impact foarte puternic asupra opiniei publice. La 31 decembrie 2004, „Peatîi Kanal” (Canalul al cincilea) al lui Poroșenko în loc să difuzeze discursul președintelui Leonid Kucima, l-a dat pe cel al lui Iușcenko, ce avea să câștige prezidențialele abia peste câteva săptămâni, într-un al treilea tur de scrutin, urmare a ceea ce s-a numit Revoluția portocalie.

Candidatura actorului de comedie a fost pregătită din timp. În decembrie 2017, s-a înființat partidul „Sluga naroda” care l-a propus pe Zelenskyy la prezidențiale. El nu vorbește liber, n-a participat la nici o dezbatere, n-a dat interviuri. Presa de la Kiyv îl califică drept un candidat post-modern, al epocii internetului, care se adresează live electoratului pe rețelele sociale și prin canalul „Ze” de pe youtube. Refuză ziariștii profesioniști, preferând dialogurile în direct cu oamenii obișnuiți, care i se adresează pe rețelele sociale. De altfel, este foarte prezent în social media, unde capitalizează frustrările publicului, după modelul Trump și mai recent Alexandria Ocasio-Cortez. Întâlnirile cu alegătorii sunt de fapt spectacolele trupei Kvartal – 95, pline de muzică și voie bună. Toată campania electorală a fost un lung turneu de spectacole. Nu-l afectează scandalurile de corupție, nici faptul că diverse anchete jurnalistice i-au descoperit firme de showbiz la Moscova, deși declarase că le-a închis în 2014, sau o vilă în Italia, pe care n-a declarat-o, într-o localitate populată de magnați ruși. Aceste dezvăluiri nu-l împiedică să pozeze în cel mai mare luptător anticorupție. De altfel, Zelenskyy a continuat în afara platoului de filmare, în campania electorală, rolul profesorului de istorie ajuns președinte al Ucrainei, încercând să transforme basmul în realitate politică. Profilul său de candidat n-are mai nimic în comun cu omul de afaceri din showbiz și actorul Zelenskyy, ci este coerent cu rolul din serialul „Sluga naroda”.

Cele mai multe voturi le culege din sudul și estul țării, din regiunile rusofone care votau masiv cu Partidul regiunilor, al președintelui fugar Viktor Ianukovici. De altfel, Zelenskyy este rusofon, în comunicarea politică folosește prea puțin limba ucraineană. El speculează frustrările generate printre rusofoni de politica lui Poroșenko de ucrainizare, de promovare masivă a limbii și culturii ucrainene și de limitare a contactelor culturale cu Rusia. El speculează teama cauzată de înființarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene independente în rândul unei populații care se simte tot mai exclusă.

După 2014, utilizarea limbii ucrainene în comunicarea publică a crescut sensibil. Această tendință va fi consolidată de noua lege a educației care introducere obligativitatea predării materiilor în limba ucraineană, după clasa a V-a. În unele consilii locale, dominate de naționaliști, s-a interzis folosirea limbii ruse, ceea ce a prilejuit protestele unor ambasadori occidentali acreditați la Kiyv.

În cele mai cunoscute orașe din Ucraina, populația continuă să folosească limba rusă. Potrivit unor date sociologice recente, limba rusă e folosită în gospodărie de 43-46% dintre ucraineni. Faptul că vorbesc limba rusă în familie, nu-i face pe acești oameni mai puțin ucraineni. Destui rusofoni au acceptat ucrainizarea ca pe un pas necesar în construirea națiunii ucrainene. Mulți rusofoni s-au înscris voluntari și luptă în Donbass împotriva separatiștilor susținuți de Moscova. Scorul lui Zelenskyy din primul tur e un semnal de alarmă că o parte din populație respinge această politică, în ciuda faptului că implementarea ei e rezultatul anexării Crimeii și războiului din Donbass. Teza că cine vorbește ucraineana e patriot iar cel care vorbește rusa e dușman face mult rău construcției națiunii civice ucrainene.

Dacă Zelenskyy ar fi votat doar de rusofoni șansele lui la victorie în turul al doilea ar fi minime. Bazinul electoral tradițional al Partidului regiunilor a fost subțiat considerabil prin ieșirea electoratului din Crimeea, și parțial a celui din Donbass, din jocul politic al Ucrainei. Dar Zelenskyy are susținători nu doar în regiunile rusofone, ci printre tinerii dezamăgiți de scena politică de la Kyiv și de veteranii ei. Așteptările electoratului după „revoluția demnității” erau uriașe. Nu doar alegătorii din Ucraina ci și cancelariile occidentale sunt dezamăgiți de prestația președintelui. Majoritatea reformelor au fost inițiate și operaționalizate grație presiunii societății civile și a actorilor internaționali, cum ar fi FMI sau UE și în ciuda rezistenței establishment-ului ucrainean.

Turul doi

Pentru turul al doilea, de la 21 aprilie, alegătorii sunt puși în fața unei alegeri dificile. Pe de o parte, ei pot vota un actor de comedie, într-un rol de politician populist, fără nici un fel de experiență, fără echipă, fără program politic, cu o atitudine neclară față de Crimeea, Donbass și Rusia. Pe de altă parte, alternativa este un oligarh din vechea garnitură de politicieni, un președinte acuzat de corupție, înconjurat de colaboratori dubioși, dar care are uriașul avantaj că este previzibil atât pentru cetățenii ucraineni cât și pentru cancelariile occidentale. În ciuda diferenței de scor din primul tur, candidații pornesc cu șanse egale. La cât de imprevizibil este electoratul din Ucrainei, nu ar fi o surpriză ca turul doi să-l câștige, totuși, președintele Poroșenko. La fel de importante sunt și alegerile parlamentare din Ucraina, care vor avea loc la toamnă. Evoluțiile de la Kyiv din 2019 vor influența nu doar Rusia și Belarus, ci și Republica Moldova, și România. Un motiv în plus să stăm cu ochii pe scena politică de acolo.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22