De același autor
Mai întâi este vorba de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, surprinsă doar de fotograful Samoilă Mârza, care a adoptat prin votul a 1.228 de delegați rezoluția de unire cu Regatul României a Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și Crișanei („Țara Ungurească”), salutând în preambul decizia similară adoptată de Congresului General al Bucovinei – o posesiune austriacă a Dublei Monarhii – în data de 15 noiembrie.
Sursa documente : Arhiva Muzeului Național al Unirii Alba Iulia
În al doilea rând, este vorba de întoarcerea victorioasă a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în București, care are loc exact în momentul în care la Chișinău, sub bunele oficii ale lui Constantin Stere, se definitiva juridic unirea deplină a Basarabiei cu Regatul României, care fusese proclamată încă din 27 martie/9 aprilie de Sfatul Țării al fostei gubernii rusești.
Sursa documente : Arhiva Muzeului Național Cotroceni
Marea Unire nu a fost, așadar, un eveniment omogen, ci unul compozit alcătuit din trei evenimente separate și distincte din cursul anului 1918, chiar dacă mai mult sau mai puțin înlănțuite și apropiate în timp, care au fost generate de oportunitățile create de prăbușirea Imperiului Rus și a celui Austro-Ungar spre sfârșitul Marelui Război, dar și de proiectele politice concurente ale națiunilor conlocuitoare ale acestora.
Nici 1 decembrie nu a fost în epocă evenimentul omogen, și preponderent ardelean, pe care de regulă ni-l închipuim sau îl reinterpretăm astăzi prin prisma unor experiențe istorice ulterioare și foarte recente, postcomuniste în bună măsură. El a avut în 1918 cel puțin două componente.
Astfel, în București, de care se uită adesea, la 1 decembrie se sărbătoarea atât victoria în război și restaurarea deplină a autorității guvernului român asupra părții de teritoriu aflată până de curând sub ocupație germană, simbolizată de intrarea triumfală a familiei regale în oraș, cât și expectativa includerii oficiale la încheierea păcii a provinciilor românești din Imperiul Austro-Ungar în statul român, după exemplul urmat în Basarabia încă din timpul armistițiului cu Puterile Centrale. În schimb, în Alba Iulia, Marea Adunare Națională, la care au participat circa 100.000 de persoane, sărbătorea eliberarea parțială a teritoriului de dominația austro-ungară de către trupele române, care atinseseră aliniamentul Mureșului, cât și perspectiva unificării Ardealului cu România, în urma disensiunilor apărute cu noul guvern succesoral maghiar și în conformitate cu aspirații mai vechi ale mișcării naționale ardelene.
Carte poștală, 14x9 cm, circa 1919 : România cu frontiere maximale în Vest, înaintea încheierii Conferinței de Pace de la Paris
