De același autor
Numărul emigrantelor este în creştere, femeile reprezentând astăzi aproape jumătate din numărul de emigranţi la nivel global. Adesea, motivele emigrării femeilor sunt diferite de acelea ale emigrării bărbaţilor, iar problemele femeilor imigrante nu sunt întotdeauna aceleaşi cu cele ale bărbaţilor imigranţi. Multe femei aleg calea emigrării nu doar din motive economice, ci şi din cauza diferitelor forme de discriminare la care sunt supuse în ţările de origine. Pentru acestea din urmă, emigrarea poate însemna o îmbunătăţire a condiţiei sociale şi a nivelului de trai. În măsura în care reuşesc să se integreze în ţările de adopţie, femeilor imigrante li se deschid oportunităţi la care nu au avut acces în ţările de origine.
Au acces la educaţie, se pot dezvolta profesional, îşi găsesc locuri de muncă adecvate pregătirii lor şi devin independente, reuşind să se întreţină şi să îşi întreţină familiile. Discriminarea, prejudecăţile, inadecvarea politicilor de imigraţie transformă, însă, adeseori emigrarea în experienţe dramatice. Criza economică globală sporeşte numărul imigranţilor ale căror speranţe s-au transformat în iluzii şi dă un chip şi mai dramatic fenomenului emigrării.
Acestea sunt câteva dintre datele de la care au pornit dezbaterile din cadrul conferinţei internaţionale Fenomenul migrării în contextul globalizării: drepturile femeilor în pericol?, desfăşurate la Bucureşti între 3 şi 5 iunie şi organizate de către organizaţia Women in Development Europe (WIDE), Coaliţia Regională KARAT şi Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane (ANSRU-AUR). „Principalele provocări cărora femeile imigrante trebuie să le facă faţă sunt: pierderea locurilor de muncă, numărul sporit de slujbe cu caracter informal, scăderea salariilor, precum şi disproporţia crescândă dintre responsabilităţile ce le revin, pe de o parte, şi reducerea oportunităţilor de dezvoltare personală şi a gradului de siguranţă şi de autonomie, pe de altă parte“, a arătat Barbara Specht, Advocacy Officer al WIDE.
Guvernele şi mediile de afaceri par a avea principalele responsabilităţi şi mijloace pentru a îmbunătăţi soarta imigranţilor. „Politicile comunitare referitoare la migraţie, precum şi cele ale multor ţări europene sunt determinate de considerente politice şi electorale, conducând deseori la discriminarea imigranţilor. Aceste politici sunt, de asemenea, influenţate de alte strategii comerciale şi de dezvoltare, generând, astfel, efecte negative atât asupra femeilor şi bărbaţilor care emigrează în Europa, cât şi asupra dezvoltării pe termen lung a ţărilor sudice, îndeosebi a statelor din America Latină, Africa şi Asia“, constată reprezentanţii WIDE.
O serie de coduri internaţionale de etică şi responsabilitate socială în afaceri impun companiilor ca în relaţiile cu angajaţii să respecte câteva norme morale considerate universale: nevătămarea fizică şi psihică, respectul demnităţii umane şi nediscriminarea. Principiile Caux Round Table pentru un mediu de afaceri responsabil, Ghidurile pentru Companiile Multinaţionale, elaborate de către OECD, Declaraţia principiilor fundamentale şi a drepturilor la locul de muncă, elaborată de către Organizaţia Internaţională a Muncii, sunt câteva dintre codurile care resping practicile de discriminare a femeilor şi încurajează tratamentul egal la locul de muncă.
La data de 9 martie 2010, Fondul de Dezvoltare pentru Femei al ONU (UNIFEM) şi organizaţia Acordului Global al Naţiunilor Unite (UNGC) au lansat Principiile Emancipării Femeilor: egalitate înseamnă performanţă în afaceri, ce propun mediului de afaceri modele de bune practici şi un ghid pentru a veni în sprijinul femeilor, ajutându-le să se afirme la locul de muncă şi în societate.
Documentul se doreşte un argument pentru implicarea mediului de afaceri în promovarea egalităţii de gen şi a afirmării femeilor şi, în egală măsură, un ghid util companiilor pentru a-şi înţelege mai bine rolul pe care îl au în dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor şi pentru a-şi dezvolta practici în acord cu drepturile omului. Emanciparea femeilor, participarea acestora la activităţile economice în condiţii egale cu acelea ale bărbaţilor permit crearea de noi oportunităţi de dezvoltare a mediului de afaceri, o sporire a nivelului de pregătire profesională a angajaţilor şi eficientizarea operaţiunilor companiilor, o îmbunătăţire a condiţiilor de muncă ale angajaţilor şi, pe termen lung, creşterea calităţii vieţii femeilor şi a familiilor acestora.
Astfel, conform Principiilor Emancipării Femeilor, companiile trebuie să îşi stabilească strategii de dezvoltare, politici de relaţii cu partenerii de afaceri şi strategii de piaţă care să nu intre în contradicţie cu principiul nediscriminării. De asemenea, ghidul recomandă firmelor să evalueze şi să raporteze periodic progresele pe care le obţin în ceea ce priveşte nediscriminarea şi egalitatea de gen. //
