De același autor
Pe 15 aprilie, Covalence, agenţie elveţiană de evaluare a performanţei sociale a companiilor, a dat publicităţii ultima ediţie a clasamentului reputaţiei etice a celor mai importante companii din lume, studiu realizat şi publicat trimestrial începând din 2001.
Această ediţie evaluează performanţa socială realizată de 581 de corporaţii în perioada 2005-martie 2010. Sunt analizate companiile cuprinse în indexul Dow Jones, fiind acoperite 18 domenii de activitate, de la industria auto, bănci şi servicii financiare, extracţie şi prelucrare de materii prime, până la industria alimentară şi a băuturilor răcoritoare, industria farmaceutică, mass-media, IT, telecomunicaţii şi turism.
Clasamentele Covalence se bazează pe 45 de criterii de evaluare a reputaţiei etice, reflectând măsura în care companiile reuşesc, prin strategiile, politicile, deciziile şi acţiunile lor, să răspundă aşteptărilor grupurilor lor cointeresate, clienţi, angajaţi, parteneri sociali şi de afaceri, acţionari, comunităţi, agenţii guvernamentale. Evaluarea acoperă principalele dimensiuni ale performanţei sociale: condiţiile de muncă, impactul social şi de mediu generat de procesul de producţie, impactul social şi de mediu al produselor şi serviciilor, precum şi rolul civic jucat de companii, adică răspunsul acestora la problemele actuale de civism corporatist, precum lupta împotriva corupţiei, incluziunea socială ori încălzirea globală. Criteriile Covalence se raportează astfel la un set de standarde internaţionale ce definesc bunele practici de responsabilitate socială: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Ghidul OCDE de bune practici pentru companiile multinaţionale, Declaraţia Tripartită a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privitoare la Companiile Multinaţionale şi la Politicile Sociale, Principiile Acordului Global elaborate de Organizaţia Naţiunilor Unite, Declaraţia Mileniului adoptată de ONU şi altele.
Ca şi în ediţiile anterioare, clasamentul general publicat recent este dominat de companii din IT, primele trei poziţii fiind ocupate de IBM, Intel Corporation şi Cisco Systems. În top 10 se mai regăsesc o singură bancă, HSBC (poziţia 4), doi producători din industria alimentară şi a băuturilor răcoritoare, Unilever (locul 5) şi Pepsico Inc. (locul 8), o firmă de retail, Marks & Spencer (poziţia 6) şi alte două companii din IT, Xerox şi Dell, pe poziţiile 9, respectiv 10. În clasamentul producătorilor auto, Ford ocupă locul 4, iar Renault locul 7; în categoria băncilor, PNB Paribas are locul 5, Group Société Générale ocupă poziţia 12, în vreme ce UniCredit ocupă ultimul loc, 30; Arcelor Mittal se găseşte pe locul 22 la categoria companiilor din industria extracţiei şi prelucrării de materii prime, precum şi pe locul 516 în clasamentul general; Holcim şi Lafarge ocupă primele două poziţii în clasamentul producătorilor de materiale de construcţii; Unilever, Pepsico Inc., Danone, Kraft Foods Inc. şi Cadbury ocupă primele 5 locuri din industria alimentară; Carrefour ocupă locul 13 la categoria retail; Vodafone, locul 2 în domeniul telecomunicaţiilor; în vreme ce Japan Tobacco, British American Tobacco şi Philip Morris International ocupă poziţiile 559, 568, respectiv 573 în clasamentul general.
La nivelul clasamentului general, acţiunile umanitare reprezintă domeniul cu cea mai bună performanţă, în timp ce în domeniile informaţiilor oferite consumatorilor, riscurilor generate de produse şi drepturilor omului se înregistrează cele mai slabe performanţe.
Astfel de clasamente ce evaluează performanţa socială în mediul de afaceri atrag tot mai mult atenţia presei, publicului larg şi consumatorilor. Într-o măsură tot mai mare, performanţa socială devine un criteriu luat în calcul de investitorii individuali şi de marile fonduri de investiţii, care încep să înţeleagă un lucru simplu, până nu demult ignorat: riscul social creat prin strategii şi politici corporatiste iresponsabile generează risc economico-financiar.
„În pieţele competitive de astăzi, mediul de afaceri este confruntat cu noi tipuri de provocări ce nu mai ţin doar de domeniul economic“, arată Marc Orlitzky, membru al Centre for Corporate Change, University of New South Wales, Australia. „Pentru a supravieţui şi prospera, firmele trebuie să găsească o punte între sferele economică şi socială în care operează. Deşi necesară, maximizarea profitului investitorilor nu mai este o condiţie suficientă pentru a crea prosperitate financiară. Un nou tip de evaluare, cea a performanţei sociale corporatiste, ne permite să apreciem impactul companiilor asupra mediului social cu care interacţionează.“
Tot mai larg acceptat în mediile de afaceri, conceptul de performanţă socială poate şi trebuie introdus şi în administraţia publică, fiind necesar pentru a aprecia calitatea managementului în orice tip de organizaţie, fie ea companie, instituţie publică sau organizaţie nonprofit. //
