De același autor
Am intrat in PNL in 1991, cand aveam 20 de ani si eram student la Politehnica. Din ceea ce citisem, m-am regasit printre ideile liberale mai curand decat printre celelalte idei politice. Intr-una din zile m-am dus la sediul central al partidului si l-am intrebat pe portar unde ma pot inscrie. M-a intrebat daca sunt student, i-am raspuns ca da si m-a orientat catre sediul Organizatiei Tineretului Universitar National Liberal, cum se numea atunci, unde am gasit o echipa foarte interesanta - cativa dintre ei sunt acum in Executiv si multi altii in Parlament. Dupa vreo doi ani am candidat la organizatia studenteasca din Bucuresti si pe urma am luat-o pas cu pas: de la secretar general al Tineretului Universitar National Liberal, pana la presedinte al Curtii de Onoare si Arbitraj a PNL.
Prin ce v-a atras Partidul National Liberal, mai ales ca liberalii erau atunci impartiti in mai multe factiuni?
De ce am ales PNL, si nu PNL-Aripa Tanara mi-e foarte greu sa va raspund in momentul acesta. Presupun ca in acel moment a contat mult si imaginea buna pe care o avea, pentru mine, d-l Radu Campeanu. Am ramas in PNL in acesti 14 ani, inclusiv in perioada de traversare a "desertului" dintre 1992 si 1996.
Aviz pentru ordonantele de urgenta
Ce presupune actuala dvs. functie, cea de ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul?
Functia pe care o ocup are doua elemente importante: unul politic si unul administrativ-managerial. In plan administrativ, ea presupune asigurarea relatiei dintre Guvern si Parlament, promovarea in Parlament a initiativelor legislative ale Guvernului, organizarea circulatiei informatiei intre Parlament si Guvern, asigurarea raspunsurilor primului ministru la interpelarile parlamentarilor si a punctelor de vedere ale Guvernului la initiativele legislative ale parlamentarilor. In plan politic, functia mea presupune punerea in practica a unei preocupari politice majore, aceea de a reda Parlamentului rolul sau de putere legiuitoare. Vrem sa renuntam la asumarea exagerata de catre Guvern a competentelor de legiferare, vrem sa reducem numarul ordonantelor de urgenta pe care le emite Guvernul. Dorim sa cerem Parlamentului sa-si asume aceasta raspundere, pentru ca este raspunderea sa constitutionala, si vrem, de asemenea, ca primul ministru si ceilalti ministri sa se prezinte in fata Parlamentului pentru dezbatere politica. Chiar in acest sens, pregatim o serie de propuneri de modificare a regulamentelor celor doua Camere, prin care sa se introduca institutia dezbaterii politice, la cererea unui numar de parlamentari sau a primului ministru, pe chestiuni de interes politic major.
Cum a fost relatia cu Parlamentul, din punctul dvs. de vedere, pana acum?
Deocamdata, lucrurile merg bine. Incerc sa construiesc aceasta relatie pornind de la un profund respect institutional fata de cele doua Camere ale Parlamentului si fata de conducerile lor. Trebuie sa colaboram, trebuie sa lucram bine impreuna. Cea mai mare parte a legislatiei care urmeaza a fi adoptata in urmatorii doi ani tine de interesele Romaniei pentru integrarea europeana, si aici eu nu cred ca trebuie sa existe falii intre partide, ci e nevoie ca interesul politic sa fie comun pentru toate partidele. De asemenea, este obligatia constitutionala a ministrului pentru Relatia cu Parlamentul sa colaboreze cu presedintii Camerelor, cu comisiile Camerelor si cu plenurile celor doua Camere. Eu o voi in face in cele mai bune si corecte conditii, indiferent de persoana.
Membri de la varf ai Aliantei D.A., care formeaza majoritatea guvernamentala, au avansat ideea schimbarii presedintilor celor doua Camere.
Exista dezbateri politice in interiorul partidelor care formeaza coalitia guvernamentala, dar nu s-a luat nici o decizie in acest sens la nivelul liderilor coalitiei guvernamentale.
Ati spus mai devreme ca vreti sa reduceti numarul de ordonante de urgenta si stiu ca ati emis chiar un act prin care propuneti lucrul acesta. Vorbiti-mi, va rog, despre institutia aceasta a ordonantei de urgenta - cum a fost ea folosita pana acum si ce vreti sa faceti de acum incolo?
Ordonanta de urgenta a fost folosita cu foarte multa usurinta, chiar daca nu neaparat pentru lucruri rele. Nu vreau sa spun ca legiferarea s-a facut pana acum intr-o directie gresita, dar ordonanta de urgenta, conform Constitutiei, presupune situatii exceptionale. Situatiile exceptionale sunt, de regula, cele in care au aparut fenomene ale naturii. Cred ca putem asimila situatiilor exceptionale si termenele scadente pe care Romania si le-a asumat in relatia cu Uniunea Europeana, si vreau sa va spun ca sunt foarte multe asemenea termene. Aici, probabil, putem discuta, desi ar fi preferabil ca administratia romaneasca sa-si faca treburile din timp si sa nu se trezeasca in ultima clipa. Ne-am confruntat in aceasta prima luna de guvernare cu mai multe situatii de acest gen, in care trecutul guvern n-a apucat sa-si faca treburile la timp si a trebuit sa dam ordonante de urgenta pentru a ne incadra in termenele stabilite. Dar in rest, eu am propus Guvernului si acesta a adoptat o decizie prin care Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul trebuie sa acorde aviz pentru toate ordonantele de urgenta; intentia mea foarte clara este sa nu le avizez decat pe acelea care sunt cu adevarat urgente. Deja am respins cateva proiecte. Prin aceasta deplasam puterea legislativa spre dezbaterea parlamentara inapoi, acolo unde-i este locul.
Dar se poate purta in Romania o dezbatere parlamentara in adevaratul sens al cuvantului? Poate ca ne-am dezobisnuit de astfel de dezbateri, si din cauza ordonantelor de urgenta...
Eu cred ca fiecare lucru se invata facand. Ca sa avem o clasa politica in buna masura capabila sa poarte o dezbatere parlamentara de inalt nivel, trebuie sa cream dezbateri parlamentare. Si vom invata cu totii, ca parlamentari mai noi sau mai vechi, sa purtam aceste dezbateri. Daca vom evita permanent dezbaterile parlamentare, nu cred ca vom fi vreodata in pozitia de a ridica nivelul politic al Parlamentului.
Cand s-a votat cota unica de impozit, cativa parlamentari ai Aliantei au lipsit, desi era vorba despre un vot "pe muchie". Cum comentati aceasta absenta?
Atunci lucrurile au fost sub control. Eu reprezentam Guvernul la acea dezbatere si numarul de parlamentari ai puterii si ai opozitiei care se aflau in sala in acel moment fusese verificat de mine cu mare atentie. Din ceea ce am numarat eu, legea urma sa treaca. Intr-adevar, cativa dintre colegii din Alianta nu s-au aflat in sala la momentul votului, dar, intrucat din punct de vedere al raportului de forte eram relaxati, nu i-am chemat in mod special. Au existat si cateva disfunctionalitati tehnice la 3 sau 4 dintre colegii nostrii carora se pare ca nu le-au functionat cartelele de vot. Dansii erau prezenti acolo, si sunt lideri politici marcanti ai celor doua partide, deci nu se poate pune problema unei greseli, ci, as zice, a unei disfunctionalitati tehnice. Am vazut si cateva persoane de la PRM ale caror cartele au votat in absenta domniilor lor. Intrucat legea a trecut, nu am anuntat acest incident, dar inteleg ca la Senat lucrurile astea se mai intampla. Este raspunderea ministrului pentru Relatia cu Parlamentul si a liderilor grupurilor parlamentare sa se asigure permanent de existenta unei majoritati in sala.
Deci intra si acest lucru in responsabilitatile dvs.
Va dati seama ca responsabilitatea mea este de a face legile sa treaca. Pentru a trece legile, trebuie sa ai in sala o majoritate. Si atunci sigur ca la chestiunile delicate politic, cum a fost Codul Fiscal, trebuie sa te asiguri permanent ca ai o majoritate in sala.
Migratie politica
Aveti si alte proiecte prin care o sa imbunatatiti relatia Guvernului cu Parlamentul?
E important sa implementam proiectele Guvernului, sa aducem ministrii in Parlament la sustinerea proiectelor legislative, sa-i aducem sa raspunda la intrebari, la interpelari si sa-l aducem pe primul ministru in Parlament pentru dezbateri politice. Departamentul are si alte proiecte politice, unul dintre ele se refera la reluarea discutiilor pe tema migratiilor politice. Cu un an in urma a existat o initiativa legislativa in acest sens a Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul, destul de controversata din punct de vedere al continutului. Ea nu a intrat in dezbatere parlamentara, desi fusese trimisa Camerei Deputatilor si, ca atare, a fost returnata dupa alegeri, pentru ca aceasta este procedura parlamentara. Nu am decis nici sa renunt la aceasta initiativa, nici n-o s-o inapoiez Camerei in forma in care fusese formulata, ci voi deschide o dezbatere publica pe aceasta tema, intrucat subiectul este si interesant, si delicat. Dar cred ca, inainte de a prezenta un proiect legislativ, trebuie sa ne lamurim foarte bine ce vrea societatea romaneasca in legatura cu migratia politica si cum vrea sa se raporteze la acest fenomen.
In 2007 vom intra in UE si o sa avem reprezentanti in Parlamentul European. Are Guvernul o pozitie in privinta metodei de a-i desemna pe acestia?
In 2007 ii vom numi printr-o metoda semidemocratica, respectiv Parlamentul roman va desemna din randurile sale, potrivit raportului de forte din Camere, un numar de 35 de parlamentari, pana la urmatoarele alegeri europene. Asa s-a facut si in celelalte tari care au aderat la mijloc de mandat, respectiv, in Austria, in Suedia si Finlanda. Evident ca in 2009 si in Romania vor fi votati parlamentari europeni. Care va fi procedura de vot? Sunt sigur ca va fi un subiect foarte bun pentru dezbatere publica. Eu sper ca pana in 2009 sa mergem pe calea votului uninominal si cu alegerea parlamentarilor nationali, nu numai a celor europeni; dar, sigur, e o optiune personala.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
