De același autor
În 5 februarie 2018, prin adresa înregistrată cu nr. 26 la Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN), directorul executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 (ATCCE 2021), Simona Neumann, solicita 12 milioane de euro, finanțare guvernamentală pe perioada 2018-2021. În clarificările primite de revista 22 pe Legea 544/2001, ministerul arată că suma cerută a fost majorată cu 3 milioane de euro, sumă „justificată prin dezvoltarea de proiecte noi în parteneriatul strategic cu Novi Sad“, oraș din Serbia desemnat Capitală Culturală pentru aceeași perioadă. În 2017, când, conform unui raport sumar, ATCCE 2021 a cheltuit un milion de euro din bugetul Primăriei, nu s-au solicitat finanțări de la Ministerul Culturii până în noiembrie, când a fost virată suma de 60.000 de lei (13.300 de euro) din Programul Cultural Prioritar al MCIN pentru proiectul Circ contemporan: creativitatea tinerilor, „reprezentând 80% din bugetul componentei educaționale a proiectului“. Restul de 950.000 de euro ar urma să fie reportați pentru 2018.
În mod inexplicabil, într-o întâlnire de lucru din 28 februarie, la care erau de față cel puțin 50 de oameni de cultură din Timișoara, Simona Neumann a negat depunerea cererii de finanțare la MCIN, alimentând criza de încredere propagată în mediile culturale timișorene, după un an în care orașul a plătit un milion de euro, dar nu a primit decât evenimente minore, cu public minuscul și un spectacol de circ pentru care s-au cheltuit 110.000 de euro, la care s-a adăugat suma de la MCIN, plus biletele vândute. Unde e restul de aproximativ 900.000 de euro? Vom vedea la execuția bugetară pe 2017.
Ce trebuie subliniat însă este totala lipsă de transparență a activităților ATCCE 2021, ceea ce i-a atras critici și concluzia că proiectul a fost confiscat de un grup mic, necalificat cultural, dar foarte interesat în a-și promova interesele. După dezbaterea furtunoasă de la Primărie de la începutul lui februarie (vezi articolul Lumina obscură a Capitalei Culturale Europene Timișoara 2021 din revista 22, nr. 6 / 13 februarie 2018), au ieșit la iveală numeroase conflicte de interese la nivelul consiliului asociației. Practic, aproape toți membrii conducerii și-au alocat proiecte în programul pe 2018 după principiul „cine-mparte, parte-și face“, ca să nu vorbim despre faptul că soțul directoarei, Victor Neumann, este și el în board. Primarul Nicolae Robu a constituit recent o Comisie de Etică pentru a analiza astfel de situații la nivelul întregii activități culturale din oraș. ATCCE 2021 avea obligația, conform bid-book, să își formeze Consiliul de Audit, Guvernanță Culturală și Etică, precum și alte structuri organizatorice pe care nu le-a alcătuit. Director artistic a fost adus Chris Torch, cetățean suedez, prin head-hunting, nu prin competiție internațională, cum prevede cartea.
Primăria, Consiliul Județean și guvernul au obligații de finanțare a cheltuielilor operaționale gestionate de ATCCE 2021, cât și a cheltuielilor de capital pentru obiective de infrastructură culturală, gestionate de forurile locale și județene. Acestea trebuie să se achite de obligațiile asumate, indiferent de orientare politică. Însă fondurile nu pot fi alocate fără respectarea unor proceduri legale. MCIN precizează că, după includerea în Programul Cultural Prioritar, finanțarea cerută de aproximativ 600.000 de euro pe 2018 „se va acorda pe baza depunerii de proiecte de către ATCCE, pentru fiecare proiect urmând a fi semnat un contract de finanțare“. După semnalele din societatea civilă, nici autoritatea locală nu mai e dispusă să verse sumele prevăzute în bugetul alocat culturii pe 2018 (7 milioane de lei), fără proiecte detaliate și criterii clare.
Din tabelul ce figurează în cererea 26 / 5 februarie 2018 către MCIN, reiese că suma de 12 milioane de euro va fi alocată pentru patru proiecte intitulate Reflecții, Impuls, Îndrăznește și Invizibil/vizibil. Aceste generice prezentate și public ascund o învălmășeală de proiecte și proiecțele, multe fără dimensiune culturală, ci doar socială, dovadă a incapacității de dezvoltare și implementare a proiectului consistent cu care s-a câștigat titlul. În 2017, spectacolul Circului Cirkör din Suedia considerat program-pivot al anului a fost amplu criticat pentru inadecvarea sa la cultura locului. Primarul Robu a declarat că nu va finanța spectacole de circ în continuare. Dacă vocile critice ale culturii timișorene au contestat spectacolul de circ, asociația s-a îndreptat către minister pentru finanțarea anuală a unui festival de circ. Impuls înseamnă, conform descrierii, „un festival al circului contemporan care va avea loc în fiecare vară în Timișoara, cu o primă ediție organizată în acest an. Strada și corturile amplasate în locuri publice se vor alătura spațiilor convenționale care vor găzdui reprezentații ale unor companii internaționale de profil. În același timp vom dezvolta un program de ateliere publice de circ contemporan, cu mentori profesioniști ai companiei Circus Cirkör, ca o continuare a succesului acestora din noiembrie 2017 și vom continua să sprijinim Școala de circ Timișoara“. Finanțarea solicitată numai pentru acest program este de peste 3,5 milioane de euro, din care 260.000 de euro pentru anul în curs, la care ATCCE mai pune 10.000 de euro. Suspiciunile trezite de insistența cu care asociația vrea să dezvolte un proiect deloc bine primit în Timișoara sunt alimentate de legătura dintre directorul artistic suedez și Circus Cirkör invitat tot din Suedia. De altfel, dimensiunea europeană a proiectului este văzută de Chris Torch ca o formă de promovare a unor invitați din Europa, fără relație cu artiștii români, cum prevede bid-book. A doua monitorizare a Comisiei Europene, care se apropie, va trebui să țină seama de criticile din spațiul public și să ceară informații și analize și de la alte persoane decât cele indicate de ATCCE 2021. Faptul că anumite entități din presa locală au evitat să analizeze critic activitatea asociației este un efect al „promovării“ preferențiale, adică acordarea de contracte de publicitate pentru bunăvoință.
