Muzica şi presa liberă subminează statul ungar

Anul a început febril pentru Guvernul Orbán, criticat pentru modificările aduse de noua Constituţie şi de cele 21 de legi pandante care afectează libertăţi fundamentale şi mecanisme democratice.

Procuratura Sectorului VII al Budapestei îl anchetează zilele acestea pe rapperul Dopeman pentru „ofensă adusă simbolurilor naţionale“, infracţiune pedepsită în Ungaria cu până la un an închisoare. După ce rapperul a inclus în piesa Bazmeg! (Futu-i!) citate din Imnul naţional, un site ultranaţionalist cu trimitere la Jobbik şi-a îndemnat cititorii să depună reclamaţii la poliţie împotriva artistului, ceea ce s-a şi întâmplat: poliţia de sector a primit cel puţin 15 reclamaţii care impun o investigaţie legală. Dopeman se apără invocând libertatea de exprimare şi se defineşte ca „naţionalist de bine“, care exprimă nefericirea maghiarului de rând, în argoul periferiei.

Dezbaterea publică în jurul cazului confirmă o dată în plus divizarea societăţii ungare, reflex al sciziunii între linia naţionalist-agresivă încurajată de Fidesz şi dusă la extremism de Jobbik şi între moderaţii acum prezenţi în rândurile opoziţiei, dar mai ales printre intelectualii maghiari de sorginte liberală. O luptă inegală, în condiţiile în care partidul de guvernământ are două treimi din parlament şi un premier „mâ­nă de fier“, în vreme ce societatea civilă este slabă, dezorganizată, opoziţia este ocupată cu luptele interne, iar vocea presei este gâtuită de noua Lege a mass-media, cu limitări drastice ale libertăţii sale. Totuşi, fantezia naţionalismului penibil nu cunoaşte bariere (cum s-a dovedit şi în cei peste 20 de ani vadimişti ai României): o reglementare aparent aducătoare de fonduri la bugetul subţiat al Ungariei, impozitul pe deţinerea câinilor, a primit o tentă „patriotică“ – nu vor fi impozitaţi proprietarii de rase maghiare ca Visla, Komodor, Kuvasz, Pulli şi Pumi.

Anul a început febril pentru Guvernul Orbán, criticat deopotrivă de UE şi de SUA pentru modificările aduse de noua Constituţie şi de cele 21 de legi pandante care afectează libertăţi fundamentale şi mecanisme democratice. O scrisoare deschisă semnată de foşti disidenţi ca Miklós Haraszti, până de curând responsabil cu libertatea presei la OSCE, scriitorul György Konrad sau Gábor Demszky, fost primar liberal al Budapestei, de scriitorul György Dalos, de filosoful Sándor Radnóti şi de alţi intelectuali foşti parlamentari sau demnitari în guvernările trecute cere liderilor Uniunii Europene să ia atitudine până nu e prea târziu: „Susţinătorii democraţiei şi ai statului de drept din interiorul şi din afara Ungariei nu trebuie să consimtă ca un stat membru al UE să strivească aceste valori universale. Nici UE nu ar trebui să stea deoparte în timp ce statul maghiar este luat ostatic de un tiran demodat şi provincial“. Este primul semn important dat de societatea civilă, care a organizat în 2 ianuarie, împreună cu opoziţia, o manifestaţie de câteva zeci de mii de participanţi în faţa Operei Naţionale, unde puterea sărbătorea intrarea în vigoare a noii Constituţii. Manifestanţii n-au ezitat să fredoneze hiturile incriminate ale rapperului Dopeman, la care s-au adăugat textele protestatare ale formaţiei Belga.

Efectele Legii mass-media intrate în vigoare la începutul anului trecut, uşor cosmetizate la cererea OSCE şi UE, încep să se arate. Îndată încheiate cele 6 luni ale preşedinţiei ungare a UE, au început concedierile colective preconizate de MTVA, angajatorul suprem al mediilor publice comasate. Au fost puşi pe liber peste 500 de jurnalişti în etapa din iulie şi peste 600 în septembrie. Televiziunea publică şi Radioul, structuri controlate politic şi pe vremea socialiştilor, prost organizate, bugetofage şi cu audienţă scăzută, necesitau restructurări de necontestat. Criteriile de selecţie folosite acum de MTVA n-au fost diferite de cele anterioare: obedienţa, iar nu competenţa a decis. În faţa sediului Mediilor publice se află în greva foamei din 10 decembrie doi jurnalişti deveniţi ţapi ispăşitori pentru mistificarea unei ştiri comandate de noii şefi, care nu îşi asumă nimic. Greva ameninţă să se generalizeze: vicepreşedintele Sindicatului Independent al producătorilor TV şi de film, Balazs Nagy-Navarro, a înfiinţat Mişcarea Mâini Curate, pentru libertatea presei şi profesionalism în mediile publice. Ecoul acestor mişcări este minor, solidaritatea de breaslă nefiind, nici la jurnaliştii unguri, un punct forte. Teama de represalii este justificată. Atotputernica Autoritate Naţională pentru Mass-media şi Comunicaţii şi Consiliul Media, controlate de conservatori, pot închide gura oricui. Cel mai recent exemplu este retragerea frecvenţei postului Klubradio, voce a opoziţiei, după 10 ani de funcţionare, în favoarea unui post necunoscut, Autoradio.