De același autor
Pe 30 aprilie 2024 ea a fost eliminată din funcție în urma sentinței definitive care confirma sancțiunile date de Consiliul Național de Etică (CNECSDTI). Dar, înainte de a părăsi funcția, doamna rector a semnat un document despre care au aflat de preferință doar beneficiarii. Decizia nr. 3/2024 a rectorului, consfințită de Decizia nr. 1/15.01.2024 a Consiliului de Administrație, acorda creșteri salariale între 15-30% pe tot anul 2024 „din veniturile proprii ale universității” unui număr de 48 de angajați din cele 224 de cadre didactice și 142 de angajați nedidactici. Decizia nu clarifică niciun criteriu, dar lista sugerează ceva: procent maxim au luat rectorul Ramona Lile, prorectorii Teodor Cilan (actual rector), Alexandru Popa, Codruța Stoica, decani, directori de departamente, secretari-șefi de facultăți, precum și numeroase persoane agreate care au constituit „curtea” rectoriței-plagiatoare.
Menționăm că Universitatea „Aurel Vlaicu” este o instituție bugetară, cu dificultăți de finanțare în prezent. Ce înseamnă 30% creștere salarială? Înseamnă, de exemplu, câte 50.000-60.000 de lei brut pe an la salariile prorectorilor, câte 30.000-40.000 de lei brut la salariile altor șefi.
Butaforii în loc de merit academic
Recompensa pentru dărnicie a venit la momentul potrivit. Prin Hotărârea 287/30.09.2024 a noului Senat, Ramona Lile a primit un an sabatic. Revista 22 a întrebat instituția cu ce temă de cercetare s-a aprobat anul sabatic, dar nu a existat răspuns la acest aspect. Din discuția purtată telefonic de noi pe 29 octombrie trecut cu Gh. Avornic, rectorul Universității „C. Stere” din Chișinău, aflam că Ramona Lile este „angajată” la această universitate. Contractul de muncă standard spune că „salariatului nu îi este permis să reprezinte o altă universitate sau să promoveze interesele altei universități”. UAV ne-a răspuns prin adresa 1014/17.02.2025 că nu știe despre această situație ilegală.
De numele universității moldovene este legată și tentativa de abilitare pe căi ușoare a decanei Alina Pădurean de la Facultatea de Științe Umaniste și Sociale (FSUS), care tocmai a primit gradație de merit pe cinci ani. Cercetarea disciplinară pentru punerea la cale a unui post neconform de profesor și a unei abilitări discutabile a început în iunie 2024, dar s-a dezumflat pe drum, iar acum aflăm că „nu se impune măsura răspunderii disciplinare”. Profesoara Carmen Neamțu, cu un punctaj superior, a fost scoasă din cărți pe o chichiță procedurală, iar contestația ei a fost respinsă.
La întrebarea revistei, dacă e normal ca șefii – rectori, prorectori, decani – care au indemnizații, să primească și gradații de merit, răspunsul a fost că se poate, „conform Metodologiei M14”. Metodologia e lămuritoare: lucrările științifice citate ISI Proceedings înseamnă 15 puncte, conducerea de doctorat aduce 2 puncte, iar „activitățile în sprijinul activității academice cu vizibilitate” se punctează așa: rector/președinte Senat 300 de puncte, prorectori 275 de puncte, decan 250 de puncte, prodecan/director departament 200 de puncte. O formulă total inechitabilă față de profesorii și cercetătorii cu merite reale.
Se aproximează, după interes.
Tot la evaluarea meritelor se poate însuma și felul cum pot primi cei care au rezultate o sumă acordată la Gala Excelenței: numai dacă iau parte la chermeza de la restaurantul Ratio. Altfel nu! Dacă, în unele cazuri, avizul, „ștampila”, metodologia sunt sfinte și reprezintă metode sigure de a-i bloca pe unii și de a-i privilegia pe alții, nu la fel se întâmplă când UAV trebuie să respecte legalitatea sau propriile proceduri. Ne-a scris Alissia Filip, absolventă de filologie la UAV, care a susținut un examen pentru un loc bugetat la Master FSUS. Candidata a fost nemulțumită de caracterul vag și superficial în care s-a desfășurat proba orală, a contestat, iar proba orală s-a reluat. Totuși, răspunsul final a fost în contradicție cu orice logică: „Proba orală nu poate fi contestată”! Alissia Filip ne-a comunicat convingerea sa că situația absurdă se explică prin aranjamentele pentru locurile bugetate pe care facultatea le practică.
Performanțele discutabile în multe sectoare ale UAV se pot analiza și prin politica de recrutare a personalului. În urmă cu zece ani, o profesoară de liceu a fost condamnată la doi ani cu suspendare și a fost dată afară pentru luare de mită și trafic de influență. Dosarul „Șpagă la Bacalaureat” a făcut vâlvă, iar cazul a ajuns subiectul unui documentar. Lavinia Biț, „eroina” dosarului și a filmului, este azi profesor asociat la UAV, la facultatea condusă de Alina Pădurean. Anul trecut în octombrie a avut loc vizita ARACIS, care conferă grad de încredere universităților. //
