Brazilia: victoria extremei drepte și efectele „Lava Jato“

Deși parte integrantă a sistemului politic brazilian post-dictatorial, Jair Bolsonaro a jucat cu succes cartea candidaturii anti-establishment.

Caterina Preda 20.11.2018

De același autor

Jair Bolsonaro, candidat din partea Partidului Social Liberal, a fost ales președinte al Braziliei, la 28 octombrie 2018 (cu 45 de milioane de voturi). Această victorie a extremei drepte în cea mai mare țară din America Latină este importantă pentru întregul context regional, nu doar pentru Brazilia. Deși își va începe mandatul de-abia la 1 ianuarie 2019, Bolsonaro a reușit deja să fie un președinte ales foarte controversat. Încă din campania electorală a ocupat primele pagini ale ziarelor printr-o serie de declarații extremiste care au inclus apologia dictaturii militare, a torturii, declarații antifeministe, rasiste, homofobe etc. Mai mult, a fost înjunghiat pe 6 septembrie, în timpul campaniei, ceea ce i-a sporit popularitatea și i-a crescut vizibilitatea.

Membru al Camerei Deputaților din 1991, Bolsonaro este parte integrantă a sistemului politic brazilian postdictatorial, dar, cu toate acestea, a reușit să se prezinte drept un candidat antisistem, urmând un model populist. Absolvent al Academiei Militare în 1977, în timpul dictaturii militare, acum în rezervă, Bolsonaro s-a evidențiat și printr-un discurs pro-dictatură.

Politica e, de altfel, o afacere a familiei Bolsonaro. Reamintind parțial de cazul peruan al clanului Fujimori, împreună cu Jair Bolsonaro, în alegerile din octombrie, cei trei fii ai săi au câștigat noi mandate în Senat (Flavio), în Camera Deputaților (Eduardo) și, respectiv, în Consiliul municipal al Rio de Janeiro (Carlos). De altfel, în ultimul său mandat parlamentar, Bolsonaro și-a angajat soția ca secretară. Ulterior a fost forțat să o concedieze de Curtea Supremă Federală din Rio de Janeiro, care a declarat nepotismul ilegal.

Operațiunea „Lava Jato“ (Spălătoria de mașini) este o amplă campanie anticorupție care a dus la demantelarea rețelelor de corupție stabilite între companiile de stat create în timpul dictaturii militare, precum Petrobras, și politicienii brazilieni din principalele partide politice. Efectele sale includ însă și derive neopopuliste. Așa cum, în Guatemala, campania anticorupție a dus la demisia vicepreședintei Roxana Baldetti și a fostului președinte Otto Perez Molina în 2015 și apoi la alegerea unui președinte antisistem, un fost actor de comedie, Jimmy Morales (2016), la fel, în Brazilia, Operațiunea „Lava Jato“ a condus la condamnarea pentru corupție a fostului președinte Ignacio Lula Da Silva (dar nu și a oponenților săi, precum actualul președinte Michel Temer) și la o compromitere a sistemului de partide consolidat după sfârșitul dictaturii militare (1964-1985).

Procesul greoi de identificare a adevărului în ceea ce privește dictatura militară care a inclus organizarea mai multor comisii de adevăr și menținearea legii amnistiei promovată de militari, absența memoriei represiunii și a abuzurilor împotriva drepturilor omului explică susținerea pe care o parte a societății braziliene o are și astăzi pentru acest regim autoritar.

Deși televiziunea a fost în ultimele decenii unul dintre principalele mijloace de a câștiga alegerile în Brazilia, campania electorală a lui Jair Bolsonaro a consolidat modelul de utilizare a social media de către noii lideri populiști din regiune, de dreapta sau de stânga. Cu mult înaintea lui Donald Trump, fostul președinte al Venezuelei, Hugo Chavez (1998-2013), a folosit Twitter-ul pentru a se exprima direct, fără intermediari. Iată că anul acesta, WhatsApp a fost aplicația privilegiată de Bolsonaro și de membrii echipei sale. Estimările arată că aproape 66% dintre brazilieni sunt activi online și 90% dintre ei folosesc aplicația. Platforma digitală a fost folosită și pentru a răspândi știri false care l-au ajutat pe Bolsonaro să câștige.

Bolsonaro a promis un guvern redus de la 29 de ministere la doar 15, prin fuzionarea unor portofolii. Au fost deja remarcate câteva nume ale membrilor viitorului guvern. Judecătorul Sergio Moro, care s-a ocupat și de Operațiunea „Lava Jato“, a fost invitat să preia Ministerul Justiției. Ministrul desemnat al Mediului, Ernesto Araújo, consideră că fenomenul încălzirii climatice este „parte a unui complot al marxiștilor“. Schimbarea este una importantă, având în vedere că Brazilia este semnatară a Acordului de la Paris și că țara are cea mai mare pădure tropicală în regiunea amazonică; Bolsonaro s-a declarat mai degrabă în favoarea exploatării acestei regiuni de către agro-business și contra teritoriilor rezervate triburilor indigene. Paulo Guedes, ministrul Economiei (cu un doctorat obținut la Universitatea din Chicago), este unul dintre așa-numiții „Chicago Boys“, economiști ultraliberali promotori ai statului minimal. Reforma educațională care include și referințe deranjante la comunismul infiltrat în sistemul de educație amintește de discursul din timpul dictaturii militare împotriva aceluiași tip de infiltrare care a fost combătută prin represiune împotriva celor care nu se conformau

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22