Dificila reconstrucţie haitiană (de la criza umanitară la cea politică)

Caterina Preda 07.06.2011

De același autor

Cutremurul devastator din 12 ianuarie 2010, de 7 grade pe scara Richter, îşi face încă simţite efectele în Haiti. Bilanţul oficial al victimelor, situat la 316.000 de către guvernul haitian, a fost recent contestat de un raport ce urmează a fi publicat de agenţia americană USAID şi care a înregistrat un număr net inferior, adică între 46 şi 85.000 de victime (Time, 31 mai 2011). Cifrele variază şi în ceea ce îi priveşte pe cei care care trăiesc încă în adăposturi temporare (evaluaţi a fi peste 1,5 milioane imediat după cutremur, dar în prezent doar câteva sute de mii). Mulţi au părăsit taberele de corturi din cauza violenţelor şi a condiţiilor inumane şi nu pentru că s-au întors într-o locuinţă permanentă. Ca efect direct al cutremurului şi al condiţiilor de viaţă în taberele de corturi, o epidemie de holeră a erupt în toamna anului trecut, numărul victimelor, din octombrie 2010 până în aprilie 2011, ajungând la 4.600.

Cutremurul a cauzat, pe lângă efectele umanitare, şi pagube în valoare de aproape 10 miliarde de dolari. Pe lângă organizaţiile umanitare care au intervenit în Haiti şi care încă ajută la reconstrucţie, o serie de actori internaţionali au promis ţării un ajutor în valoare de miliarde de dolari. La conferinţa donatorilor, din martie 2010, sub egida ONU, s-au înregistrat sume record, 5,6 miliarde de dolari fiind promişi, în 2010 şi 2011, de statele participante pentru reconstrucţia Haiti. SUA s-au angajat să doneze cel mai mult: 1,7 miliarde de dolari. În ciuda acestor cifre, mare parte din banii promişi au fost folosiţi pentru a plăti o parte din datoria externă a ţării şi nu pentru efortul de reclădire.

Reconstrucţia este încă dificilă. În primul rând, rămăşiţele cutremurului nu au fost încă îndepărtate pentru a putea permite noilor construcţii să apară. Peste 10 milioane de metri cubi de dărâmături, rămase după prăbuşirea a sute de mii de case, nu au fost înlăturate, mai ales din capitala Port-au-Prince. Într-un plan de reconstrucţie propus de guvern în martie 2010, pe lângă eforturile de urgenţă pe termen scurt (18 luni), există o strategie pe termen lung (10 ani), ce vizează măsuri economice, sociale, instituţionale, dar şi de prevenire a vulnerabilităţii în faţa dezastrelor naturale.

Perioada postcatastrofă a coincis cu perioada electorală. În acest context a avut loc şi reîntoarcerea foştilor lideri din exil. Mai întâi, „Baby Doc“ sau Jean-Claude Duvalier, fiul dictatorului Duvalier, el însuşi la putere între 1971 şi 1986; apoi şi Jean-Bertrand Aristide, preşedintele demis (la putere în trei perioade: 1990-1991, 1994-1996 şi 2000-2004). Aceste două reveniri au agitat spiritele de teama reimplicării acestora în politica haitiană. De fapt, perioada ce a precedat cutremurul din 2010 şi care a coincis cu preşedenţia lui René Préval (2006-2011) a văzut o stabilizare a ţării după ultima intervenţie nord-americană, din perioada 2004-2006, odată cu înlăturarea de la putere a lui Jean-Bertrand Aristide.

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, din noiembrie 2010, au fost contestate. Candidatul oficial, Jude Célestin, situat pe primul loc, a fost ulterior eliminat după renumărarea voturilor cerută de SUA şi de reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, precum Organizaţia Statelor Americane (OAS), fiind acuzat de fraudă masivă. În martie 2011, Mirlande Manigat, fostă primă doamnă, i s-a opus lui Michel Martelly, cunoscut şi sub numele său de cântăreţ, „Sweet Micky“. Câştigător, în aprilie 2011, a fost declarat Martelly, cu 68% din voturi. Acesta şi-a preluat mandatul promiţând unitate şi pentru că parlamentul este dominat de partidul fostului preşedinte Préval. Preşedintele Martelly suferă de o lipsă de experienţă, dar el s-a înconjurat de specialişti asigurând comunitatea internaţională că este pregătit să guverneze. Una dintre măsurile deja controversate anunţate de Martelly priveşte restabilirea armatei. Desfiinţată în 1995, armata a participat în mod direct la administrarea puterii în Haiti, de la fondarea sa sub supravegherea americană, din timpul ocupaţiei de la începutul secolului trecut (1915-1934). //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22