Mexicul și zidul lui Trump

Miercuri, 31 august, Donald Trump, candidat al Partidului Republican la președinția SUA, a făcut o vizită foarte scurtă în Mexic, la in­vi­tația președintelui Enrique Peña Nieto. Știrea nu poate decât să surprindă, având în vedere declarațiile lui Trump de-a lungul ul­ti­mu­lui an care au fost extrem de agresive la adresa me­xi­ca­ni­lor, promițând construirea unui zid care să-i împiedice pe aceștia să mai intre în țară.

Trump și Peña Nieto: „Make Mexico Great Again“ also...

Ca urmare a unei invitații neașteptate lansate de președintele mexican Enrique Peña Nieto candidaților la președinția Statelor Unite ale Americii, Hillary Clinton și Donald Trump, aces­ta din urmă a făcut săptămâna trecută o vi­zi­tă foarte scurtă și foarte controversată deja în Mexic. Invitația i-a surprins pe mulți și pen­tru că, în vara care tocmai se încheie, la o întâlnire avută cu președintele Barack Obama și cu premierul Canadei, Justin Trudeau, Peña Nieto l-a comparat pe Trump cu Hitler și Mus­so­lini.

La întâlnirea din Ciudad de Mexico, Trump a vorbit foarte frumos despre mexicani și des­pre președinte, numindu-l „prieten“, dar, la în­toarcerea în SUA, în aceeași zi, a revenit la re­torica deja cunoscută, acuzându-i pe imi­granții ilegali de toate relele. Trump a afirmat miercuri sea­ră (31 august) că în SUA sunt „două milioane de imigranți criminali“ și că îi va expulza în prima oră de mandat, prin crearea unei unități de de­portare care să-i trimită în ța­ra de origine într-un timp re­cord pe cei identificați.

Invitarea lui Trump a fost cri­ticată în toate mediile me­xi­cane, de la senatori la regizori celebri precum Alejandro González Iñárritu, care a câștigat Oscarul pentru filmul său The Revenant și care a declarat că Peña Nieto nu îl reprezintă. Scriitorul Francisco Martín Moreno l-a criticat și el dur pe Peña Nieto într-un editorial din El País, intitulat Mi-e rușine de Peña Nieto, în ca­re amintește că vizita lui Trump este cea mai mare umilință a mexicanilor săvârșită de președintele Nieto după ce Trump i-a numit pe concetățenii săi în toate felurile, de la asa­sini la violatori, criminali, corupți, vinovați de traficul de droguri.

De altfel, președintele Mexicului se confruntă cu probleme de când a preluat mandatul, în urmă cu aproape 4 ani, fiind extrem de con­testat (mai puțin de 25% din cetățeni îl sus­țin). Acuzat recent că și-a plagiat lucrarea de licență, acesta are probleme mai ales în ceea ce privește violența extremă (vezi dispariția ce­lor 43 de tineri în septembrie 2014) și co­rupția Partidului Revoluționar Instituțional.

Politica lui Trump: „Afară cu mexicanii din țară“ și consolidarea zidului

De fapt, relațiile dintre Mexic și SUA nu au fost niciodată ușoare după ce, la jumătatea se­colului XIX, vecinul din nord prelua ju­mă­ta­te din teritoriul mexican ca urmare a două răz­boaie și a vânzării de către caudillo Santa Anna a restului. Sentimentul anti-yankee a apă­rut deci încă din secolul XIX și s-a con­so­li­dat în alte momente dramatice, precum inter­venția SUA din timpul Revoluției Mexicane (1910-1920), evenimentul fondator al sis­te­mului politic mexican din secolul XX.

Populația de origine mexicană este foarte im­portantă în SUA. În 2013 trăiau în SUA 33,7 mi­lioane de mexicani, dintre care 22,3 milioane s-au născut acolo și 11,4 milioane sunt năs­cuți în Mexic. Deși în 1970 erau doar 1 milion și în 1980 2 milioane, numărul lor a crescut cons­tant și astăzi peste 10% din populația Me­xicului a emigrat în SUA.

Trump a promis că va construi un zid „im­p­e­ne­trabil și frumos“ pe care-l vor plăti me­xi­canii. De fapt, pe porțiuni destul de extinse ale graniței dintre cele două state o formă a zidului, numit și „gard“, există deja. Granița dintre Mexic și SUA este mai lungă de 3.200 de kilometri și, începând cu jumătatea anilor 1990, pe porțiunile urbane (există 35 de ora­șe gemene de-a lungul frontierei) a fost cons­truit un zid, care, pe alocuri, este înlocuit de drone sau alte forme de supraveghere pe o dis­tanță de peste 1.100 de km. Această pol­i­ti­că susținută în general de administrațiile re­pu­blicane nu a dus la scăderea fluxului mi­gra­to­riu, ci la deturnarea rutelor și deci la moartea imigranților într-un număr mult mai ridicat.

De cealaltă parte, candidata Partidului De­mo­crat la președinție, Hillary Clinton, susține po­li­ti­ca inițiată de Barack Obama, care a sus­pendat deportările și a oferit permise de mun­că imigranților ilegali. Spre deosebire de Trump, Clinton ar continua deci politica de­mo­cra­tă, care mai prevede deportarea cri­mi­na­lilor periculoși, dar ar permite să rămână unei majorități de imigranți.