De același autor
Am fost „certat” în primele zile ale lui 2024 pentru că am pus pe Facebook o postare în care criticam o dezinformare pe tema COVID. Motivul? Cui îi mai pasă de COVID, de vaccinare? De ce să mai „scormonim în rahat”, pe o temă care nu mai contează?
Înainte de toate, o precizare: influencerii dezinformării folosesc, printre altele, o strategie simplă - comentează în cheie conspiraționistă orice apare la știri, orice temă de interes pentru un anumit public. Nu e greu să-ți dai seama ce prinde și ce nu prinde, uitându-te la câte aprecieri și comentarii strânge o postare.
Dacă ne uităm la ce postează toți acești influenceri, de la Aurelian Popa și Gheorghe Piperea la Diana Șoșoacă sau Luis Lazarus și prietenii săi, vedem că tema COVID este încă foarte vizibilă. Din analiza făcută pe monitorizarea a aproximativ 20 de influenceri și publicații online, tema COVID a avut o vizibilitate relativă medie1 de aproximativ 24% în septembrie 2023, 18% în octombrie și 25% în noiembrie. Spre comparație, dezinformarea pe tema războiului din Ucraina a avut vizibilitate medie relativă de aproximativ 14% în septembrie, 15% în octombrie și 8% în noiembrie.
O parte din această evoluție este dată de mecanismul descris anterior, (re)apariția subiectului la știri. Un exemplu este investigația DNA în achizițiile de vaccinuri, întoarsă pe toate părțile de către toți influencerii, care o consideră o dovadă că au avut dreptate în a susține diverse teorii false (COVID n-a existat sau a fost o armă biologică, vaccinurile sunt ineficace și periculoase etc).
Totuși, dezinformarea pe tema COVID are și o parte constantă, care nu fluctuează în funcție de evenimentele noi. Aurelian Popa, de exemplu, umple acest spațiu cu un soi de „retrospective” ale perioadei „plandemiei”2, încercând să arate cum a intuit și combătut el marele complot.
Astfel, răspunsul simplu și direct la întrebarea din titlu este realitatea că toți influencerii dezinformării sunt încă preocupați de temă. Sigur, mulți oameni s-au plictisit deja de combaterea dezinformării, asta dacă măcar au aflat că există, foarte mulți trăiesc bine-mersi fără să observe nimic, deși sunt afectați și ei de fenomen. Însă conspiraționiștii au un public semnificativ și încă aflat în creștere. Efectele, directe și indirecte, sunt destul de clare și deloc îmbucurătoare.
COVID, gripă, rujeolă
Pe de altă parte, deși pare că pandemia de COVID e istorie, în decembrie 2023 în România au fost aproape 8.000 de cazuri (detectate), în creștere de la o săptămână la alta. În jur de 80 de persoane au murit.
Riscul de deces este mai scăzut decât în maximul pandemiei, însă COVID vine cu riscul de a dezvolta ceea ce cunoaștem sub denumirea de „long Covid”, care „îți îmbătrânește în medie cu cinci ani organismul, crește riscul de incident cardiovascular” și vine de multe ori cu o „oboseală cronică debilitantă”, după cum afirmă Octavian Jurma, medic și cercetător.
COVID s-a transformat în repetate rânduri, devenind un soi de gripă, dar mai gravă și cu posibile efecte pe termen lung. Asta înseamnă că ar fi utilă vaccinarea repetată, exact ca în cazul gripei, cu vaccinuri actualizate. Însă din cauza falsurilor promovate continuu, cei mai mulți români vor rămâne nevaccinați, păstrând astfel virusul în populația generală.
Nu doar vaccinarea împotriva COVID este redusă ca urmare a dezinformării - toate ratele de vaccinare sunt în scădere, de altfel România se află la coada tuturor clasamentelor, depășind doar câteva țări pe care le-am considera, în general, „lumea a treia”.
Cu alte cuvinte, din cauza dezinformării COVID susținute, extinse asupra vaccinării, în general, și chiar a medicinei, în ansamblu, avem spitalele pline de oameni bolnavi de gripă și de alte viroze, iar rujeola a revenit și deja a făcut victime.
O strategie politică
Curentul antivaccinist există de când există vaccinurile, alimentat parțial de diverse worldviews - de exemplu preferința pentru zona new age sau o perspectivă ultraconservatoare. Componenta politică a fost întotdeauna semnificativă, pentru că vaccinarea are efect când se atinge o rată suficientă pentru a se asigura „imunitatea de grup” (herd immunity), ajungându‑se ușor la conflict cu cei care refuză participarea. Există în istorie decizii importante care tranșează subiectul în favoarea ideii că vaccinarea este o decizie de sănătate publică, nu una individuală, favorizând legislația care face vaccinarea obligatorie.
România a ratat această șansă, în special din cauza lipsei de curaj politic, majoritatea liderilor recenți fiind mai degrabă interesați să-și ducă mandatele în liniște, iar activiștii antivaccin sunt o minoritate extrem de gălăgioasă și predispusă la hărțuire și violență.
În pandemie, antivaccinismul a devenit una dintre temele politice principale la nivel internațional. În România, populist-naționaliștii strânși în jurul lui Simion și Șoșoacă au intuit că pot folosi tema ca pe o pană pentru despicat lemne, amplificând polarizarea politică între „globaliști” și „naționaliști”.
Această instrumentalizare a antivaccinismului a dat roade, motiv pentru care atât Șoșoacă, cât și Simion au decis să pluseze. Șoșoacă se laudă necontenit cum s-a luptat cu măsurile în pandemie și urlă pe internet împotriva medicilor de familie care vaccinează copii împotriva COVID. Simion l-a adus în partid și l-a pus pe lista candidaților pentru Parlamentul European pe Aurelian Popa, unul dintre principalii activiști antivaccin din România. Popa este printre puținii care au susținut (printre altele) fără echivoc faptul că atât COVID, cât și vaccinurile sunt arme biologice dezvoltate și eliberate intenționat pentru a îndeplini viziunea elitelor mondiale de a reduce populația globului. În alte intervenții, Popa s-a arătat puțin impresionat de epidemia de rujeolă pe care o consideră falsă, preferând să atace UNICEF pentru preocuparea arătată pe subiect.
Astfel, încet, dar sigur, antivaccinismul românesc a ajuns de la un grup minoritar, dar vocal, la a avea reprezentare politică semnificativă.
Utilitatea politică a dezinformărilor COVID nu se rezumă însă la influențarea opiniei publice față de vaccinare și nici măcar a legislației în domeniu, ci este derivată în câteva direcții.
În primul rând, susține mesajul antisistem pe care se construiesc atât AUR, cât și SOS. Repetând insistent diverse teorii false despre COVID, se impune în conștiința publică ideea că ceva tot e suspicios. Nu e esențial ca cetățenii să creadă cele mai trăsnite teorii conspiraționale, e suficient să dezvolte o reticență față de „varianta oficială”. Toți influencerii menționați repetă astăzi la unison ideea că am fost mințiți în pandemie de presă, politicieni și chiar de unii experți - medici, analiști etc. Continuarea e simplă, poporul trebuie să-și plaseze încrederea numai în „patrioții” care au luptat împotriva „plandemiei”, doar aceștia sunt cei care trebuie susținuți și votați.
Al doilea interes major este propaganda antioccidentală, în special anti-UE. Povestea principală pe care o construiesc noii populiști susține că UE, împreună cu alte organizații suprastatale, precum OMS sau Forumul Economic Mondial, urmărește distrugerea tradițiilor, istoriei și națiunilor, pentru a transforma oamenii în marionete ușor de controlat.
Dezinformarea COVID are o componentă de propagandă antioccidentală care apare sub diferite forme. Ursula von der Leyen a negociat și semnat contractele, atrăgând acuzații de corupție în beneficiul Big Pharma. Uniunea Europeană a aprobat vaccinurile, deși știa că sunt ineficace și periculoase, pentru bani și interese oculte. Mai rău, UE ar fi impus României să cumpere vaccinuri, să impună măsurile „dictatoriale”, precum certificatul verde.
În final, cred că devine evident cât de importantă este tema pentru noile vedete politice, ceea ce ne arată că nu va dispărea curând, cu siguranță nu în 2024, cu toate alegerile în joc.
Astfel, cred că toți cei care ținem la democrație, libertate și adevăr - jurnaliști, analiști, simpli cetățeni - avem datoria să răspundem de fiecare dată, la fiecare minciună, la fiecare încercare de manipulare. Să le spunem lor să renunțe la subiect, poate până la urmă se vor întreba și suporterii lor câtă minciună sunt dispuși să mai accepte de dragul unor lozinci. //
1. Analiza presupune clasificarea postărilor pe teme de dezinformare, apoi calcularea unui scor pentru fiecare postare, în funcție de numărul de aprecieri, comentarii și redistribuiri. Ulterior, se calculează un scor pentru fiecare temă și un scor relativ - proporția în scorul total (obținut de toate postările, pe toate temele).
2. Promotorii teoriilor conspiraționale folosesc termenul plandemie în loc de pandemie, pentru a sugera că în spatele COVID există intenții malefice ale elitelor globale.
