Dezinformare – termeni și categorii

Pierduți în traducere

Termenii folosiți de cercetători și jurnaliști provin din engleză, iar traducerea lor nu este simplă, mai ales pentru că ne dorim să adaptăm sensul, nu doar să facem o traducere mecanică. Englezescul information disorder este expresiv, poate fi înțeles instant de un cunoscător al limbii. Cum să-i spunem în română? Disorder înseamnă „tulburare” sau „boală”, dar „boala informației” sau „boală informațională” par expresii mai degrabă curioase și care nu exprimă faptul că există forme distincte în care informația poate fi instrumentalizată în scopuri mai puțin oneste.

Conspiracy theory este un alt exemplu. Traducerea „teoria conspirației” are pluralul greoi „teorii ale conspirației”. Pe Wikipedia apare și „teorie conspirativă”, care nu pare deloc potrivit. În multe texte apare forma „teorie conspiraționistă”, dar se întâlnește și varianta „teorie conspirațională”. Eu aș propune „conspiraționist” ca substantiv (ex. Piperea este un conspiraționist) și „conspirațional” ca adjectiv (teorie conspirațională). În plus, sufixul „-ist” pare mai degrabă asociat oamenilor (ex. soroșist, putinist) și „-al”/„-ale” în rest (ex. eveniment regional).

Nu sunt lingvist, deci nu garantez că sunt variantele optime cele de mai sus. De altfel, una dintre direcțiile în care statul se poate implica în combaterea dezinformării este prin a organiza un grup de specialiști care să dezbată terminologia potrivită și să o uniformizeze. Până atunci, vom tot vedea diferite traduceri, adaptate de fiecare autor după cum consideră că sună mai bine.

Trei termeni de bază

Un raport produs pentru Consiliul Europei în 2017 introducea expresia informație problematică și trei termeni principali: misinformation, disinformation, malinformation.

Distincția este pe două dimensiuni – falsitate și intenție malițioasă. Dacă greșește cineva într-un text sau reportaj, dacă distribuie o postare cu informații false fără să aibă vreo intenție, termenul corect este misinformation, tradus cel mai adesea prin „informare eronată”. Dacă informația este falsificată intenționat, termenul este disinformation (dezinformare).

***

Ca o paranteză, traducerile acestor termeni au problemele lor. În engleză se folosește misinformation și ca un termen-umbrelă, atunci când e neclar dacă există sau nu intenție în spatele unor informații false. Varianta „informare eronată” este dificil de folosit cu acest sens generic, tendința fiind să folosim mai degrabă „dezinformare”. Aș propune astfel o modificare – folosirea termenului dezinformare pentru misinformation și a expresiei „dezinformare intenționată” pentru disinformation.

***

Foarte interesantă este categoria a treia, unde informația nu este falsă în sine, dar este scoasă din context și folosită manipulator. Malinformation poate fi tradus prin „informare malițioasă”. Un exemplu este informația obținută în 2015-2016 de două grupări de hackeri ruși care s-au infiltrat în rețelele Comitetului Național Democrat (DNC), cu scopul evident de a influența alegerile din SUA.

Cum rămâne cu fake news? Termenul rămâne util, însă doar pentru a desemna dezinformările intenționate, care sunt produse cu aspect de produs jurnalistic – articol, reportaj etc.

Dezinformare cu informații adevărate?

Mulți influenceri își dau ochii peste cap când se vorbește despre posibilitatea de a face dezinformare cu informații care sunt tehnic adevărate. Dar metodologia academică este solidă în a arăta această realitate. De asta se și discută despre informații problematice și nu doar despre informații false sau fake news. Pe firstdraft.org¹, Claire Wardle² argumentează astfel:

„Site-uri web impostoare (...) pompează conținut înșelător și partizan. Conturi false postează meme indignate pe Instagram, iar fermele de clickuri manipulează secțiunile trending de pe platforme sociale. (...). Termenul fake news nu acoperă toate astea. O mare parte din aceste conținuturi nici măcar nu sunt complet false; deseori este conținut real, scos din context și instrumentalizat de cei care știu că manipulările bazate pe un grăunte de adevăr sunt mai ușor de crezut și de distribuit”.

Într-adevăr, conținuturile adevărate, dar scoase din context, au menirea clară de a schimba percepția oamenilor despre o serie de fapte sau evenimente, deci manipulează. Informațiile DNC distribuite de hackerii ruși au fost folosite în diverse interpretări, ajungând să fie baza teoriei conspiraționale Pizzagate.

Cristian Terheș vorbește frecvent împotriva schimbărilor climatice și a susținut în repetate rânduri că avem o concentrație foarte redusă de CO2 în atmosferă, de doar 0,04%. Valoarea este corectă, însă Terheș omite să dea informații de context – ce înseamnă concentrație mică, cu ce comparăm și care sunt implicațiile? O concentrație peste 0,1% (într-o cameră) cauzează deja amețeli; la peste 0,2% vorbim despre dureri de cap, somnolență și simptome de greață; o concentrație peste 4% poate duce la afectarea creierului, comă sau chiar deces³.

În plus, concentrația din atmosferă a crescut cu 50% din 1900, iar estimările pentru o perioadă de 10.000 de ani dinaintea erei industriale arată un nivel relativ stabil, în jurul valorii de 0,028%. Specialiștii care studiază schimbările climatice folosesc de ceva timp unitatea de măsură ppm – parts per million, care permite măsurători și comparații relevante.

Categorii de dezinformare

Literatura de specialitate vorbește despre șapte categorii în care se pot plasa dezinformările (fie informații eronate, dezinformare intenționată sau malinformare): satiră, conexiune falsă, conținut înșelător, context fals, sursă impostoare, conținut manipulat și conținut fabricat.

Satira este cel mai puțin problematică, fiind menționată doar pentru situațiile în care un articol satiric (de pe Times New Roman, de exemplu) este luat în serios.

Conexiunea falsă sau clickbait – afirmația din titlul unui articol nu este susținută de conținut, în ideea că mulți oameni citesc numai titlurile, nu și articolul în sine. Un articol publicat pe Capital.ro în ianuarie 2020, susținea în titlu – „Raiffeisen Bank vă lasă fără bani! Verificați-vă urgent cardurile”, însă în articol nu era vorba de așa ceva. Toată problema a fost doar o supărare a autoarei, pentru că „Raiffeisen a decis pe 31 decembrie 2019 să-mi blocheze cardul pe motivul că este expirat. Și totuși pe card scria clar valabil până la 01.2020”.

Conținutul înșelător este cea mai vastă categorie. Aici intră citatele trunchiate sau alterate, declarațiile scoase din context, imaginile tăiate sau cherry picking – eroarea de selecție (situația în care dintr-un set de date pe o temă sunt alese doar acele puncte care susțin o anumită concluzie).

Gheorghe Piperea⁴ scria pe 19 septembrie despre cum Bill Gates și alți membri ai elitei mondiale s-ar fi întâlnit în secret în 2009 ca să pună la cale reducerea populației. Ideea a fost vânturată de Piperea și cu altă ocazie – în iulie 2022 a susținut, de exemplu, că „o doamnă octogenară” ar fi propus într-o întâlnire a Forumului Economic Mondial nimic mai puțin decât eliminarea a 9 din 10 oameni. Doar că sursele puse chiar de Piperea față de întâlnirea organizată de Gates în 2009 susțin foarte clar că discuția a fost despre a încetini creșterea exponențială a populației din țările sărace, prin facilitarea accesului la servicii de educație și sănătate. O distincție minoră, desigur, dacă elitele vor să omoare efectiv oamenii sau nu.

Există zeci, dacă nu sute de postări, articole sau clipuri care susțin că vaccinarea împotriva COVID a dus la o creștere a ratei mortalității excesive⁵. După cum am mai arătat⁶, această idee se bazează pe manipularea statistică – sunt alese acele țări și acele perioade care par să confirme ipoteza, în timp ce restul sunt ignorate.

Contextul fals este un alt tip întâlnit frecvent – declarații, imagini sau clipuri sunt prezentate într-un alt context decât cel real. În 2018, mai multe postări despre imigranții din SUA au folosit o imagine cu refugiații ajunși în Grecia în 2015.

Sursa impostoare este ușor de făcut și deseori scapă publicului. Tot ce trebuie este să creeze o pagină web (sau profil/pagină social media) care seamănă cu o pagină cunoscută (Digi24, Antena3, BBC, CNN) și să publice acolo orice.

Conținut manipulat se referă în special la editarea imaginilor sau clipurilor pentru a le schimba sensul sau mesajul. În această categorie intră și ceea ce numim deepfakes – imagini sau clipuri produse cu unelte de inteligență artificială. Dacă imaginile/clipurile au manipulări mai simpliste, făcute cu ușurință într-un program de editare, vorbim de cheapfakes.

Un exemplu cunoscut a circulat în 2018: un clip în care Emma González, supraviețuitoare a atacului armat din Parkland, rupea o țintă de carton a fost modificat să pară că rupe o copie a Constituției SUA.

Conținutul fabricat este mai rar întâlnit și se referă la situația în care o postare, articol sau reportaj menționează fapte sau evenimente care nu au existat. În 23 septembrie a circulat pe social media o postare care critica decizia Poștei Ucrainei de a produce un timbru care să-l omagieze pe Yaroslav Hunka⁷. Imaginea a fost preluată inclusiv de un cont al Ambasadei Rusiei în Marea Britanie, dar ulterior postările au fost șterse după ce mai multe organizații au publicat verificări în care se arăta că un asemenea timbru nu există.

***

Toate aceste discuții, definiții, categorii arată că subiectul informației problematice este complex, nuanțat și luat în serios. Cei care încearcă să-l ducă în derizoriu au propriile interese. //

1. Una dintre primele organizații dedicate cercetării în domeniul informației problematice, transformată în 2022 în centrul Information Futures Lab, în cadrul Universității Brown.

2. Profesoară și cercetătoare americană, considerată una dintre vocile principale în cercetarea și combaterea dezinformării.

3. https://www.kane.co.uk/knowledge-centre/what-are-safe-levels-of-co-and-co2-in-rooms.

4. Profesor universitar, avocat și candidat AUR pentru Parlamentul European, cunoscut pentru promovarea de teorii conspiraționale, dezinformare antivaccin și propagandă antioccidentală.

5. Diferența între rata mortalității și o medie a mortalității într-o perioadă considerată de bază. Pentru analizele pe COVID se folosește ca bază de comparație perioada 2016-2019.

6. https://www.scena9.ro/article/moarte-subita-vaccin-covid-dezinformare.

7. Hunka este un cetățean canadian de origine ucraineană, care a luptat în Al Doilea Război Mondial în divizia „Galicia” aflată sub Waffen-SS. A fost omagiat în Parlamentul Canadian la invitația speakerului Parlamentului, care a declarat că nu a știut situația și a demisionat în urma incidentului.