Războiul hibrid, faza pe Olimpiadă

A trecut ceva vreme de la Jocurile Olimpice, dar cred că se justifică o analiză la rece a Olimpiadei, din perspectiva războiului hibrid.

Ciprian Cucu 27.08.2024

De același autor

Acțiuni hibride: utilizarea coordonată și sincronizată de acțiuni violente și non-violente sub pragul conflictului militar convențional, deseori eludând detecția și atribuirea.[1]

 Mă număr printre cei care evită să sugereze o legătură directă între Kremlin și toți cei care distribuie propagandă rusească; unii pot acționa în favoarea Rusiei din interese personale, alții, pentru că sunt „idioți utili” – nu înțeleg cauza pe care o susțin.[2]

În același timp, merită punctată principala metodă prin care Rusia încearcă să submineze influența vestică în favoarea propriului model: amplificarea faliilor deja existente în societatea occidentală. De multe ori, acțiunile Rusiei nu susțin neapărat anumite poziții, ci ambele părți ale unor conflicte sociale sau culturale, miza fiind doar amplificarea acestora.

 

Rusia și sportul

 

Sportul a fost dintotdeauna pentru Rusia o bună zonă de propagandă; atât de importantă, încât guvernul a apelat în ultimii ani la dopaj sistematic și organizat, ceea ce a atras, în 2019, suspendarea Rusiei din competiții internaționale pentru doi ani.

Excluderea de la Campionatul European de fotbal (CE24) și Jocurile Olimpice (JO24) – în urma invaziei în Ucraina – a fost o nouă lovitură pentru Kremlin, prezentată intern drept „politizare a sportului” și o nouă dovadă de rusofobie.

Izolată din sportul internațional, Rusia face ce știe mai bine - aruncă cu rahat în ventilator, doar-doar se lipește ceva. În cazul CE24, sunt deja celebre dezinformările care susțineau că la meciul România - Ucraina s-ar fi scandat pro-Putin și că s-ar fi afișat un steag al așa-numitei Republici Donetsk.

În cazul JO24, presa din Rusia a fost mai mult decât bucuroasă să pretindă orice punea competiția într-o lumină proastă: că Parisul e murdar, că jocurile sunt incorecte, că organizarea e proastă, că e o competiție woke.

Între timp, Kremlinul și-a făcut jucăria proprie - jocurile BRICS, care n-a reușit să genereze interesul scontat. O altă competiție sportivă - „Jocurile Prieteniei” - a fost mutată din septembrie 2024 pentru 2025 (cândva).

 

Paris, atacuri, suspiciuni

 

Încă dinainte să înceapă JO24, au apărut problemele - un atac asupra rețelei feroviare. Mai multe linii TGV au fost incendiate cu câteva ore înaintea începerii ceremoniei de deschidere, cauzând întârzieri și blocaje semnificative. În alte atacuri, a fost vizată rețeaua de fibră optică folosită pentru internet.

Până la ora scrierii acestui articol, nu sunt clari autorii și nici motivele, deși suspiciunile se îndreaptă spre grupuri de extremă stângă. Autoritățile din Franța nu exclud nici influența străină în aceste acțiuni, în special considerând nivelul de complexitate și organizare.

Cele două atacuri nu au fost singurele situații problematice dinaintea începerii JO24:

  • un cetățean rus a fost arestat sub suspiciunea de a plănui acțiuni care să „destabilizeze” competiția;

  • trei bărbați fost arestați pentru că ar fi plasat sicrie învelite în steagul Franței, cu mesajul „soldați francezi din Ucraina”, lângă Turnul Eiffel; ei ar fi primit 400 de euro pentru asta;

  • doi cetățeni moldoveni au umplut câțiva pereți cu imaginea stelei lui David, în timp ce un necunoscut făcea poze; și ei au primit bani, de la cineva care i-a auzit vorbind în rusă;

  • un memorial al Holocaustului din Paris a fost vandalizat recent, principalul suspect fiind un cetățean bulgar care ar fi fugit din Franța;

  • un clip video care a circulat pe social media pretinzând că ar fi o amenințare din partea Hamas la adresa JO24 s-a dovedit a fi fost creat cu IA și distribuția sa legată de Rusia.

Un raport[3] publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC) în iunie 2024 arată intensificarea operațiunilor de dezinformare pe subiectul JO24 încă de anul trecut, în special pe trei direcții - denigrarea Comitetului Olimpic Internațional, atacarea organizatorilor din Franța și promovarea fricii privind posibile atentate.

 

Ceremonia satanică și „agenda LGBT”

 

Rețelele sociale s-au inflamat a doua zi după ceremonia de deschidere a JO24, susținând că o scenetă ar fi atacat creștinismul, prin parodierea picturii murale „Cina cea de Taină.

Subiectul a fost întors pe toate părțile, iar o expunere pe larg poate fi citită aici[4]. Pe scurt, regizorul a declarat că s-a inspirat din altă lucrare, iar scena de la Paris are un alt număr de personaje decât „Cina”, care sunt plasate în alte poziții. Totuși, asemănarea există, mai ales pentru că muralul lui Leonardo da Vinci este una dintre cele mai cunoscute lucrări din lume.

Dar nimeni nu a fost în stare să explice de ce a fost scena un atac la adresa creștinilor și nu un omagiu sau pur și simplu o preluare vizuală pe motive pur estetice. Punerea în scenă a unor lucrări de artă celebre sau reinterpretarea lor în diferite contexte este o practică extrem de întâlnită, iar „Cina” a fost folosită ca motiv vizual în zeci de filme, animații, postere, scenete de-a lungul timpului, în general fără să producă reacții.

Ce a fost deosebit? Apariția câtorva persoane LGBTQ+ între actorii implicați. Adică, bigotismul.

0

Partea mai interesantă este că supărarea nu a pornit de la lideri religioși sau de la publicul larg, ci de la politicieni și influenceri de extremă dreaptă. Una dintre primele persoane care a postat pe subiect a fost Marion Maréchal-Le Pen, eurodeputată din partea partidului extremist Recucerirea (Reconquête, condus de Eric Zemmour), fostă membră în Partidul Adunarea Națională și nepoată a fostei șefe a acestui partid, Marine Le Pen. Alte postări rapide au aparținut unor influenceri de dreapta din SUA, iar a doua zi au sărit pe subiect toți populiștii din toate colțurile lumii, inclusiv frații Tate sau Diana Șoșoacă.

Al doilea scandal major (detaliat aici[5]) a fost în jurul pugilistelor Imane Khelif și Lin Yu-ting, după ce ar fi apărut online informația că cele două ar fi fost descalificate de la o competiție în 2023, pentru că ar fi „bărbați biologici”, mai exact, pentru că ar fi intersex sau ar avea o formă de DSD (Differences of Sexual Development) care le oferă un avantaj fizic.

O mică paranteză: participarea persoanelor cu DSD sau trans în competiții sportive este un subiect care se discută de zeci de ani. Testele au inclus inspectarea vizuală, testarea cromozomilor și verificarea nivelului de testosteron, dar toate metodele sunt considerate a avea limitări și nu există un consens cu privire la regulile de eligibilitate. De exemplu, unele persoane cu DSD au insensibilitate la testosteron (corpul îl produce, dar nu-l asimilează bine, ceea ce se pare că nu le dă fiziologia unui bărbat) și există cel puțin un caz documentat cu o persoană având cromozomi XY care a dat naștere[6].   Cei care insistă că e simplu fie nu înțeleg, fie vor să manipuleze.

Pe de altă parte, regulile pot fi schimbate, dacă specialiștii ajung la concluzia că este cazul, dar nu în timpul jocului - ambele sportive au fost declarate eligibile de Comitetul Olimpic, nu au ascuns nimic și nu e nicio conspirație la mijloc.

Însă nu discuția despre regulamente a fost miza principală, ci discuția politică despre persoanele trans (merită repetat că sportivele nu sunt trans), în jurul ideii că ideologia woke ar permite bărbaților să pretindă că sunt femei ca să câștige diverse competiții. Mai multe personalități, inclusiv politicieni populiști, au folosit subiectul pentru a alimenta teoria conspirațională „agenda LGBTQ+”[7].

Legătura cu influența Rusiei este aici directă: informația inițială a venit de la IBA (International Boxing Association), o organizație cu un istoric plin de probleme de arbitraj și suspiciuni de corupție, suspendată de Comitetul Olimpic încă din 2019 (IBA nu a fost implicată în Jocurile Olimpice nici în 2021, nici în 2024).

Din 2020, IBA este condusă de un cunoscut al lui Putin, omul de afaceri rus Umar Kremlev, care a mutat cea mai mare parte a activităților în Rusia și a adus Gazprom ca sponsor principal (ce-i drept, contractul a fost terminat anul trecut).

Kremlev este acuzat și de manevre pentru a-și păstra poziția, după ce, la alegerile din mai 2022, contracandidatul său - Boris van der Vorst - a fost descalificat, iar IBA a decis să nu refacă alegerile, în pofida poziției Curții de Arbitraj Sportiv. O consecință a fost atunci fondarea de către 18 federații naționale a unei noi asociații reprezentative, WBA (World Boxing Association), sub conducerea lui Van der Vorst.

Un alt punct de conflict este faptul că IBA refuză să excludă sportivii ruși de la competițiile sale, deși această suspendare este aplicată de majoritatea organizațiilor sportive internaționale.

Conflictul dintre Kremlev și Comitetul Olimpic este astfel mai vechi și are implicații majore, iar Comitetul Olimpic a decis că va renunța la box (din 2028), dacă federațiile naționale nu aderă la WBA.

În acest context apar declarațiile lui Kremlev și ale IBA, care nu clarifică prea mult situația cu sportivele controversate, doar pretind că există niște teste care au atras descalificarea celor două.

În schimb, Kremlev profită de ocazie să acuze Comitetul Olimpic de politizare (narațiune întâlnită din pură coincidență la majoritatea politicienilor ruși) și să alimenteze în continuare conflictul. Recent, el a publicat o serie de clipuri în care atacă JO24 pentru promovarea „sodomiei și distrugerea valorilor tradiționale”, l-a numit „malefic” pe președintele Comitetului Olimpic (Bach), iar unele clipuri sunt încheiate cu Kremlev afirmând că-i va trimite lui Bach scutece să nu facă pe el și apoi lovind camera de filmat cu pumnul[8].

Toate aceste piese formează o imagine destul de clară a războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Occidentului. Unele dovezi sunt circumstanțiale, unele sunt foarte clare, dar în relația cu Rusia nu cred că ne permitem să le acordăm prezumția de bună-credință. Mai degrabă cred că trebuie să suflăm tare în iaurt, până nu ne frigem. 


 1. Bertolini, M., Minicozzi, R. and Sweijs, T. (2023). Ten Guidelines for Dealing with Hybrid Threats. A Policy Response Framework. The Hague Centre for Strategic Studies.

2. https://revista22.ro/opinii/ ciprian-cucu/despre-propaganda

3. https://cdn-dynmedia-1.microsoft.com/is/ content/microsoftcorp/microsoft/final/en-us/ microsoft-brand/documents/MTAC_Report_ Russian_Influence_and_Paris_2024.pdf

4. https://medium.com/@outofthebubble/media-representations-and-the-culture-war-the-case-of-the-paris-olympics-638384083074

5. https://digiforteam.ro/2024/08/14

6. https://mindcraftstories.ro/stiinta/cazul-imane-khelif-sexul-biologic-este-greu-de-definit-chiar-si-pe-baza-cromozomilor/ jocurile-olimpice-2024-sub-lupa-reteta-propagandei-pro-kremlin-pentru-un-scandal-din-boxul-feminin/

7. Teoria pretinde eronat că activismul LGBT ar urmări „recrutarea” de noi persoane spre „stilul de viață homosexual”, în special prin promovarea în rândul copiilor. Unele variațiuni și extensii din România și Europa de Est sugerează că Occidentul / UE / SUA (liberală) vor să promoveze „agenda gay” pentru a distruge familia, creștinismul și tradițiile locale sau pentru a crea o lume nouă conformă cu ideologia lor malefică/satanistă.

8. https://www.pbs.org/newshour/world/whatis-the-iba-governing-body-behind-olympicboxing-storm-has-russian-ties-troubled-histor

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22