Revoluția oranj

Dreapta americană a renunțat de ceva timp să se mai pretindă conservatoare. Nu mai vorbește de păstrarea tradițiilor sau valorilor, nici nu îndeamnă la cumpătare în fața „exceselor progresiste”. Vrea o revoluție, o transformare radicală, nonviolentă dacă o acceptăm, cu sânge pe străzi dacă nu. Lenin ar fi mândru, deși perplex, să vadă cum capitaliștii au ajuns să-i preia din idei și metode, aliniați în spatele unui infractor condamnat care se visează rege.

Faptul că un personaj cu „moralitatea unui motan vagabond”^[1], cu momente de coerență mai rare decât atacurile de rechin^[2], mincinos patologic, narcisist cu complex de dumnezeu, admirator al dictatorilor de pretutindeni (pe motiv că ar fi puternici) are mari șanse să câștige al doilea mandat în poate cea mai importantă democrație din lume mă neliniștește teribil.

Un mandat dezastruos

Dacă aveți impresia că exagerez înseamnă că nu ați fost atenți la realitatea globală a ultimilor ani, deci permiteți-mi să propun o scurtă retrospectivă.

Trump a numit trei judecători ultraconservatori la Curtea Supremă, cu implicațiile deja cunoscute asupra dreptului la avort, dar având și alte efecte negative. Curtea a fost recent criticată pentru că ar „legaliza mita”^[3], hotărând că orice „cadouri” oferite unor autorități sau funcționari după o decizie nu reprezintă mită. Ca pură coincidență, unul dintre judecătorii conservatori este în mijlocul unor scandaluri privind „cadouri” incluzând vacanțe, imobiliare, plata taxelor de studii pentru un nepot etc. O altă decizie controversată este cu privire la imunitatea extinsă acordată președintelui, criticată pentru că ar permite acestuia să fie deasupra legii, ca un monarh mai degrabă, decât un ales să servească poporul.

Trump a negat constant realitatea schimbărilor climatice, a decis să scoată SUA din Acordul de la Paris. A gestionat dezastruos pandemia de COVID în SUA - a ascuns sau ignorat date științifice, a întârziat testările, a ridiculizat și blocat măsuri preventive, precum purtarea măștii, a decis să scoată SUA din OMS.

Pe plan internațional, a arătat apreciere pentru dictatori, de la Putin la Kim Jong Un - pe care l-a numit „un tip foarte deștept, foarte puternic”. A promovat izolaționismul „America First”, a alienat majoritatea aliaților SUA prin imprevizibilitate, s-a apropiat de lideri iliberali precum Viktor Orbán. A decis retragerea rapidă din Afganistan și eliberarea a 5.000 de prizonieri talibani, a redus numărul militarilor de la 13.000 la 2.500 și a lăsat „cartoful fierbinte” în mâinile administrației Biden.

Intern, Trump a promovat loialiști, și-a pus membrii familiei în poziții-cheie și atât el, cât și familia sa au profitat financiar de pe urma mandatului, de exemplu organizând evenimente la hotelurile pe care le deținea.

O problemă majoră este promovarea modelului „post-adevăr”, în care faptele și realitatea nu mai contează. Este deja celebră insistența lui că la ceremonia de învestire ar fi avut o mulțime de oameni mai mare decât a lui Obama, în ciuda evidenței; echipa sa a inventat atunci sintagma „adevăr alternativ”, care va marca întreaga sa relație cu media.

De altfel, Trump este probabil primul lider al unei țări democratice care a desemnat presa drept „inamic al poporului”, pentru că nu a primit adorația pe care o aștepta, în schimb a amplificat constant teorii conspiraționale și influenceri controversați.

Folosind acest ecosistem, media alternativă a impus în conștiința publică marea minciună a fraudării alegerilor din 2020 și a pus la cale o adevărată lovitură de stat - a încercat să preseze lideri republicani din state-cheie să-i „găsească” voturi, a promovat „electori alternativi” (mai multe persoane sunt deja trimise în judecată pentru asta) și a instigat mulțimea strânsă în Washington să blocheze certificarea alegerilor, ceea ce a dus la invadarea Capitoliului în 6 ianuarie 2021.

Trump Derrangement Syndrome

Dar stai, vor zice unii, poate autorul suferă de TDS (Sindromul Dereglării Trump), adică îl urăște pe Trump pe motive ideologice (o fi vreun extremist de stânga) și doar inventează justificări.

Din toate răspunsurile posibile la sutele de articole și cărți despre Trump, acesta e cel mai lipsit de onestitate. E plină social media de discuții imaginare între fanii lui Trump și oameni care nu vor să accepte măreția acestuia, toate nimic mai mult decât un argument de tip „om de paie”, caricaturizarea argumentelor menționate mai sus.

Zeci de foști colaboratori, aliați, membri în administrația sa s-au dezis de Trump, de la fostul vicepreședinte Mike Pence și fostul procuror general Bill Barr la directori de comunicare, asistenți sau avocați personali. Să se fi infectat brusc cu TDS toți acești oameni, care l-au cunoscut și au lucrat cu Trump?

Grupuri de interese

În plus, Trump nici măcar nu e problema principală, el vrea doar putere, fie și pentru că e singura variantă prin care poate scăpa de consecințele ilegalităților comise de-a lungul timpului. Condamnarea recentă pentru un fals în acte menit să acopere un scandal electoral privind o plată pentru actrița porno Stormy Daniels e doar începutul. Cu tot sprijinul de la Curtea Supremă și judecătorii federali numiți de Trump, e puțin probabil că va scăpa de acuzațiile mai grave din celelalte dosare. Cea mai simplă metodă pentru Trump să scape de toate problemele legale este să devină președinte.

În spatele lui Trump e însă revoluția așteptată de extrema dreaptă, colorată oranj pentru că a găsit un lider suficient de carismatic și un context favorabil (crizele globale, creșterea naționalismului și a extremismului). De altfel, liderii Heritage Foundation au spus că planurile lor nu se limitează la 2025, ci sunt gândite pe termen lung, pentru 2029, chiar 2033.

Primul grup care îl susține pe Trump este format din evangheliștii americani, diverse denominații care văd în Trump o cale de a impune propria viziune asupra lumii. Pe lângă interzicerea avortului, mizele lor sunt anularea drepturilor comunității LGBTQ și eliminarea separației dintre stat și biserică. Toate acestea au început deja, cu largul concurs al unor reprezentanți republicani. Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților (en., speaker), este membru marcant al cultului „dominionist”, a cărui credință centrală este că Dumnezeu a lăsat creștinilor lumea și că aceștia trebuie să preia controlul pilonilor societății, precum educația, divertismentul, media sau guvernul.

În al doilea grup sunt „ultracapitaliștii” de tipul Elon Musk sau Peter Thiel, oameni care vor ca Trump să elimine cât mai multe reguli privind afacerile, indiferent dacă vorbim de măsuri precum cele luate în pandemie (Musk a fost foarte enervat că nu poate ține deschise fabricile Tesla), de măsuri de siguranță în diferite domenii (a se vedea cazul Boeing), de protecția mediului sau de protecția angajaților.

Al treilea grup este format din „suprematiști albi”, care continuă să fie relevanți în SUA, în ciuda pretenției contrare a unora din media de dreapta. Trump i-a băgat în seamă, le-a dat o voce și sunt recunoscători pentru asta. E irelevant dacă Trump însuși este rasist, contează doar ce consideră grupul că poate câștiga de pe urma lui - relevanță, reprezentare politică. Similar, evangheliștii nu-l susțin pe Trump pentru că ar fi un creștin model (e mincinos, escroc, lipsit de empatie, divorțat de două ori, a comis adulter etc.), ci pentru ce poate aduce organizațiilor creștine - bani și putere.

Pe lângă aceste grupuri cu interese specifice, putem menționa și idioții utili - manipulați de uriașul ecosistem media de dreapta, care văd în Trump șansa de a-și lua revanșa față de un sistem care ar fi comis nenumărate păcate, majoritatea imaginare. Vorbim aici de toate narațiunile false, precum „marea înlocuire” - convingerea că democrații aduc imigranți ca să-i voteze, diverse variațiuni pe tema „statului paralel”, ideea că „virusul woke” a infectat America și o va duce la pieire sau teoria conspirațională a cenzurării conservatorilor în (social) media (a se vedea și marele nimic intitulat pompos Twitter Files).

Proiectul 2025

Planurile prin care grupurile de mai sus vor să-și atingă obiectivele profitând de un al doilea mandat Trump sunt prinse în Proiectul 2025, un document de aproape 1.000 de pagini al cărui scop este „instituționalizarea trumpismului”, după cum a susținut însuși președintele Heritage Foundation.

Între punctele-cheie ale documentului - de care Trump susține că nu știe nimic, în pofida evidenței, merită menționate:

- înlocuirea unor funcționari de carieră cu loialiști MAGA, pentru controlul agențiilor;

- schimbarea radicală a FBI, pentru a răspunde comenzilor președintelui;

- eliminarea Ministerului Educației și implementarea de legislație împotriva „propagandei LGBT”, pe model rusesc;

- inversarea tuturor politicilor de mediu începute;

- oprirea eforturilor de combatere a criminalității cibernetice și dezinformării, pentru a facilita instrumentalizarea acestor mecanisme în slujba administrației;

- limitarea în continuare a dreptului la avort, precum și limitarea protecției pentru minorități sexuale.

La toate acestea se adaugă intenția tot mai clară de hărțuire a opozanților politici, tendințele izolaționiste, intenția de a abandona lui Putin Ucraina, sub masca unei „păci” care vine la pachet cu cedarea nu doar de teritorii, ci și de suveranitate, în aplauzele „suveraniștilor”, care nu văd nicio contradicție în pozițiile lor.

Asta e revoluția oranj - o întoarcere spre începuturile secolului 20, o perspectivă în care clasele privilegiate - clerul, capitaliștii și nomenclatura politică – au toate privilegiile și zero responsabilitate, totul, sub privirea îngăduitoare a unui despot luminat.