De același autor
Atacul terorist al Hamas asupra Israelului, început în zorii de 7 octombrie 2023, a șocat prin amploare și duritate. Imediat s-au produs reverberații pe întreg globul, polarizând opinia publică între cei care condamnă neechivoc atacul, arătând și spre motivația exprimată repetat de Hamas – de a distruge complet Israelul și evreii, și cei care susțin că Israelul are partea sa de vină, ținând milioane de cetățeni din Fâșia Gaza în „cea mai mare închisoare în aer liber”1 și refuzând să implementeze mai multe recomandări ONU, ceea ce ar crește îndârjirea „luptei de eliberare”2.
Toate opiniile și pozițiile posibile asupra conflictului, transformându-se pe măsură ce conflictul se amplifică, s-au ciocnit pe Twitter (acum denumit „X”), rețeaua socială deținută de Elon Musk.
După cum avertizau mulți dintre specialiștii în media, comunicarea strategică sau combaterea dezinformării încă de la primele schimbări implementate la Twitter de cel mai bogat om din lume, rezultatul transformărilor repetate este haos informațional complet.
Platforma s-a umplut de afirmații fără dovezi, afirmații demonstrabil false, poze generate cu unelte de inteligență artificială, clipuri cu atacuri rusești în Ucraina sau din jocuri video prezentate drept atacuri israeliene în Gaza, făcând informația reală extrem de dificil de deslușit. Ideea lui Musk, că Twitter este sau va deveni curând cea mai bună sursă de informare, pare tot mai mult o glumă.
Ca să „ajute”, Musk însuși a recomandat două conturi despre care a susținut că ar posta informații bune, deși unul dintre conturi a avut în repetate rânduri postări și comentarii antisemite, iar celălalt a postat de mai multe ori clipuri video false, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Postarea a fost ștearsă după câteva zile.
Zeci de articole din publicații diferite au tratat subiectul, cu titluri precum „Războiul Israel-Hamas îneacă X în dezinformare”3, sugerând că asistăm la un prim test major al capacității rețelei sociale de a oferi informații, un test complet eșuat.
Uniunea Europeană, prin vocea comisarului Thierry Breton, a cerut X în mod expres să ofere detalii referitoare la modul în care platforma gestionează procesul de moderare în ceea ce privește atât informațiile false, cât și conținutul ilegal. Doar ulterior au început să se vadă efectele – conturi afiliate Hamas suspendate, postări înlăturate sau etichetate drept problematice.
Libertate, bani și ideologie
În aprilie 2022, Elon Musk decide să cumpere Twitter. Apoi se răzgândește. Apoi decide că este totuși o idee bună, mai ales că nu are de ales – o dată oferta făcută, nu poate fi retrasă. Ajuns în horă, Musk joacă două cărți importante – vorbește despre importanța unei „agore virtuale” și se declară un „absolutist al libertății de exprimare”, deși în unele declarații susține că promovează libertatea de exprimare în anumite limite și că libertatea de exprimare nu include dreptul la amplificare.
La scurt timp după ce preia compania, Musk concediază o mare parte dintre angajați, parțial din motive financiare, considerând că Twitter nu a fost profitabilă decât doi ani din întreaga sa existență. Alt motiv ține de viziunea asupra moderării conținutului, unde Musk alege o viziune ideologizată, susținând narațiunea falsă că „vocile conservatoare” ar fi cenzurate. Din sute de oameni implicați în departamentul de trust & safety, au mai rămas 15.
Ca să mai salveze din finanțele în cădere liberă, Musk modifică sistemul de validare (bifa albastră), transformându-l într-un serviciu plătit. Imediat apar o mulțime de conturi care pretind că reprezintă personalități sau companii. Compania Eli Lilly pierde miliarde din capitalizarea bursieră după ce e nevoită să clarifice că o postare ce susținea că firma va oferi insulină gratuit, a fost făcută de un profil impostor (dar cu bifă albastră).
Musk însuși pare hotărât să pună gaz pe foc. Postările lui sunt tot mai mult meme și glume adolescentine și se trezește susținând teorii conspiraționale. La doar trei zile după achiziția platformei, postează un articol ce promova o teorie conspirațională despre atacul asupra lui Paul Pelosi, soțul fostei lidere a Partidului Democrat din SUA. Sursa promovase cu altă ocazie ideea că Hillary Clinton ar fi decedat și a fost înlocuită cu o sosie. Postarea este ștearsă ulterior, după ce unii useri încep să râdă de Musk, iar alții să se îngrijoreze de direcția pe care pare să o îmbrățișeze.
Reguli schimbătoare, PR și efecte
O mulțime de conturi de extremă dreaptă ce promovează dezinformare despre COVID și alegerile din SUA, dar și conturi afiliate QAnon au fost reprimite pe platformă, în timp ce unii jurnaliști recunoscuți au fost suspendați, pe motiv că ar fi distribuit informații despre unde se află Musk.
Kanye West este reprimit și el pe Twitter, apoi este suspendat după postări antisemite (și-a declarat admirația pentru Adolf Hitler), apoi contul a fost reactivat din nou. După ce Carlson Tucker este concediat de Fox News pentru că a devenit public faptul că Tucker a mințit cu bună știință referitor la presupusa fraudare a alegerilor din 2020, își găsește loc pe Twitter, unde este în mod frecvent amplificat de Musk.
În 2022, după o întâlnire cu Thierry Breton, Musk declară că DSA, regulamentul UE privind serviciile digitale, este „aliniat perfect cu ce gândim noi”, pentru ca, în mai 2023, să aleagă să se retragă din „Codul de practică UE privind dezinformarea online”, un document redactat cu sprijin de la 34 de organizații și companii, incluzând Google, Meta, Microsoft și TikTok.
Mai multe rapoarte susțin încă din 2022 că nivelul de hate speech este în creștere pe Twitter, incluzând rasism, antisemitism și atacuri la adresa comunității LGBT. Nici în problema pornografiei infantile4 lucrurile nu stau bine, în pofida insistenței lui Musk că problema ar fi rezolvată. Mai multe analize susțin că reducerea echipelor de monitorizare a avut un impact negativ și că sistemele automate de detecție a postărilor problematice sunt ușor de păcălit prin schimbarea periodică a cuvintelor codate folosite. O organizație canadiană susține că a găsit câteva sute de postări având peste 170.000 de aprecieri, cu un efort minimal.
La începutul anului 2023, Musk lansează operațiunea „Twitter files”, în care trimite câtorva jurnaliști atent selectați un set de e-mailuri și comunicări interne dinainte să preia platforma. Apostolul libertății de exprimare nu face publice datele pentru cei interesați, ci alege să le filtreze prin cei câțiva jurnaliști care au, total întâmplător, poziții similare cu Musk despre media, rețelele sociale și „virusul woke”.
Câteva luni mai târziu, încercarea de a demonstra incontestabil că vechiul Twitter ar fi impus cenzură în mod sistematic și partinic s-a dovedit a fi fost un balon de săpun, menită mai degrabă ca acțiune de PR, decât ca un exercițiu real de transparență și informare.
Într-un alt moment de „creativitate” (aprilie 2023), Musk decide să marcheze profilurile posturilor NPR și BBC cu eticheta „publicație afiliată guvernamental”, după care – presat de critici – schimbă eticheta în „publicație finanțată guvernamental”. Finanțarea guvernamentală a celor două organizații este sub 2% din bugetul lor anual, însă miza este „echilibrarea” după viziunea Muskiană – de ce doar organizațiile media aflate sub tutela Kremlinului sau Partidului Comunist Chinez să primească aceste etichete?
Tot în această perioadă, Twitter oprește accesul programatic la date, necesar cercetătorilor în domeniu, optând pentru variante oferite contra cost, la prețuri imposibile pentru profesori sau organizații non-guvernamentale. În schimb, conturile care aleg subscripția plătită se pot înscrie într-un nou program pentru creatori de conținut – o motivație financiară pentru a posta orice aduce reacții, inclusiv (sau în special) dezinformare.
Întrebat de un jurnalist BBC despre creșterea hate speech pe platformă, Musk se face că nu înțelege termenul, deși există sute de resurse pe subiect, disponibile online.
În fața unui raport recent al UE, care arată că Twitter este un spațiu propice propagandei pro-ruse, în contextul războiului din Ucraina, Musk răspunde că n-a văzut nicio propagandă, în pofida a nenumărate exemple. Câteva zile mai târziu, Musk însuși postează o memă care-l atacă pe președintele Zelenski.
Musk decide renunțarea la brandul Twitter și adoptarea brandului X, o mai veche obsesie de-a sa pe care se pare că ar fi amestecat-o cu ideea creării unei „aplicații totale” (everything app) care să unească social media, conversații și plăți online, pe modelul WeChat.
Recent, Musk, pretins erou al libertății de exprimare, amenință ADL5 că-i va acționa în judecată pentru defăimare și dă în judecată CCDH6, din cauza rapoartelor publicate de această organizație.
Că Twitter/X a devenit o platformă la cheremul lui Musk este destul de evident – regulile se schimbă după cum simte el, conturile sunt suspendate sau repornite după cine cum reușește să-l înduplece (sau ce sprijin are pe platformă). Preluarea Twitter și transformarea sa sunt, momentan, un eșec atât ca agoră virtuală, cât și financiar.
Informația calitativă este înecată în dezinformare, propagandă și teorii conspiraționale, iar estimările privind valoarea companiei arată scăderi continue: în mai 2023, valoarea era estimată la aprox. 14 miliarde, în timp ce o analiză făcută în luna octombrie sugerează că valoarea companiei ar fi în jur de 8 miliarde, mai puțin de 20% din prețul de achiziție. //
1. Sintagma se referă la blocada instituită de Israel asupra Fâșiei Gaza, considerată de Israel necesară pentru a limita posibilitatea Hamas de a lansa atacuri teroriste, dar criticată de organizații pentru drepturile omului ca fiind o formă de pedeapsă colectivă ce încalcă legislația internațională. A devenit în ultima vreme o frază propagandistică, repetată atât de grupuri pro-Palestina, cât și de reprezentanții Hamas.
2. Deși Hamas susține că luptă pentru eliberare, organizația este considerată de majoritatea statelor vestice o organizație teroristă.
3. https://www.wired.com/story/x-israel-hamas-war-disinformation/
4. În termeni de specialitate se folosește CSAM – child sexual abuse material, cu o semnificație puțin mai largă.
5. Anti-Defaimation League, https://www.adl.org/
6. Center for Countering Digital Hate, https://counterhate.com/
