De același autor
Una dintre mișcările cele mai perfide încercate de actuala putere politică a fost ideea vehiculată săptămâna trecută conform căreia între Banca Națională și guvern nu există niciun conflict, nicio divergență de păreri și, ca atare, nu ar fi fost nevoie de medierea președintelui. La unison, mai multe voci ale politicienilor puterii, în frunte cu premierul Viorica Dăncilă, susțin acest lucru, încercâd să coafeze evidența. Conflictul e mai vechi și atacurile repetate.
„Prea sunt coordonate unele acţiuni de la BNR, unele declaraţii ale preşedintelui, ale liderilor din opoziţie, ştiri false. Poate cineva e nervos că România chiar începe să-şi folosească potenţialul propriu în propriul interes. Îi dă la picioare şi României, şi nouă, şi mie în primul rând, normal, preşedintele partidului“, a declarat Liviu Dragnea la Antena 3.
Valentin Lazea, economistul șef al BNR, a declarat că România va avea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, ceea ce este un pericol pentru economia românească. Dragnea a replicat imediat. „Nu vrem să ascultăm mereu cum oameni care lucrează la Banca Naţională fac tot felul de previziuni publice şi care produc deservicii României. Cu toate că Comisia Europeană a spus că deficitul comercial, deficitul de cont curent al României nu generează probleme, pentru că e sub 4%, aşa cum s-a stabilit, cu toate astea el ştie că se vor produce necazuri în România. Păi cum poţi să vii să spui aşa ceva? L-a pus d-l Isărescu, a spus-o de capul lui? Este vorba de un mesaj din partea BNR şi asta poate să producă deservicii serioase României. Nu ia nicio măsură BNR, conducerea BNR? Înseamnă că îşi asumă aceste declaraţii“, a susţinut Dragnea.
În luna martie a acestui an, Consiliul de administrație al BNR a fost invitat de senatorul liberal Florin Cîțu în fața comisia de specialitate pentru o audiere pe tema politicii băncii centrale. Senatorii PSD nu au fost prezenți, în ciuda faptului că toți membrii Consiliului de administrație al BNR, cei nouă, au răspuns invitației. Prilej cu care Liviu Dragnea a explicat absența senatorilor PSD spunând că aceștia nu au „încredere în BNR“.
În noiembrie 2016, în preajma campaniei electorale, președintele PSD a simțit nevoia să polemizeze cu Banca Națională pe tema creșterii salariilor. „Am auzit şi declaraţia conducerii Băncii Naţionale - este foarte uşor să vorbeşti cu 13.000-15.000 de euro salariu sau cât este. Este foarte uşor să vorbeşti. Spui aşa, la o masă, conducerea Băncii Naţionale, între clinchete de cristal, tacâmuri strălucitoare, faţă de masă albă, nafloane elegante, mâncare fină: «să mai iasă unul să le vorbească puţin de pericolul inflaţionist şi tu mai pune o crâmpoşie de la Drăgăşani». Este foarte uşor să vorbeşti aşa. Ar fi bine poate ca cei din BNR, din conducere, să mergă să stea câte o săptămână-două să lucreze cot la cot cu medicii, cot la cot cu dascălii. Şi să vadă dacă ar putea trăi cu acele salarii, făcând acea muncă“, a afirmat Dragnea la Digi 24. Nici Nicolae Ceaușescu nu s-ar fi putut exprima mai clar.
Ne putem aminti de glumele „de șantier“ ale fostului premier Tudose (tot al PSD) la adresa băncii centrale. Acesta spunea, toamna trecută, că ROBOR a crescut, pentru că „unii colegi de la BNR au fost un pic plecați de acasă“. Este adevărat că actualul premier nu a avut, deocamdată, nicio luare de poziție la adresa BNR. Dar când a avut doamna Dăncilă vreo declarație de substanță în numele guvernului?
În schimb, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, nu a pierdut ocazia de a se exprima pe tema Băncii Naționale: „Face un joc. Nu-mi dau seama ce, împotriva cui este acest joc. Și este foarte clar că, în loc să avem acuze din partea BNR-ului la adresa guvernului, ar trebui să ne bucurăm de sprijin. Și ar trebui să avem o colaborare mult mai bună, zic eu“.
Cu ce a „greșit“ Banca Națională? A atras atenția constant asupra faptului că inflația este rezultatul politicilor guvernului și nu se datorează politicilor monetare ale băncii centrale. În plus, reprezentanții BNR au vorbit despre faptul că politicile prociclice, adică măsurile de creștere a salariilor și de reducere a taxelor și impozitelor în anii de creștere economică, nu fac decât să ducă la deficite. De asemenea, BNR a pledat pentru ca politicile guvernamentale să pună accent pe investiții. Exact ceea ce nu a făcut guvernul PSD-ALDE.
Liderii PSD au luat personal observațiile BNR. Unii chiar își închipuie că banca centrală are ceva împotriva programului de guvenare. Dar se uită că toate băncile centrale din lume au darul de a „strica petrecerea“. Adică, de a atrage atenția asupra riscurilor pe care le induc în economie unele măsuri ale guvernului. În loc să asculte și să cumpănească asupra celor spuse de specialiștii de la BNR, conducătorii PSD au început să privească banca centrală ca pe un inamic. Au aruncat vina asupra BNR pentru creșterea dobânzilor, pentru devalorizarea leului sau pentru creșterea prețurilor. Toate acestea au drept scop inducerea în eroare a opiniei publice: BNR este de vină, guvernul este inocent.
Însă pare a fi mai mult decât atât. În joc poate fi independența de decizie a BNR sau chiar posibilitatea schimbării înainte de termen a Consiliului de administrație sau a guvernatorului. Nu este prima dată când se fac presiuni asupra BNR. În deceniul 1990-2000, acestea erau la ordinea zilei. În anul de grație 2018, ar fi de așteptat ca BNR să nu mai fie considerată o „redută“ care trebuie asediată, iar independența băncii centrale să fie literă de lege pentru toți politicienii.
