Nostalgii comuniste, baroni de partid și miliardari de carton

Teleormanul se confruntă cu serioase probleme economice și sociale, în deplin contrast cu politicienii de rang înalt pe care județul îi trimite la guvernare.

Constantin Rudnitchi 23.01.2018

De același autor

 

În perioada interbelică, în Teleorman, sec­torul agricol domina din punct de ve­de­re economic. Având capitala la Turnu Măgurele, oraș aflat pe malul Dunării, ju­dețul producea cea mai mare cantitate de mărfuri agricole din țară. Prin cele do­uă porturi de la Dunăre, Turnu Măgurele și Zimnicea, producția agricolă lua calea ex­portului sau era trimisă în țară.

 

După Al Doilea Razboi Mondial, începând cu anii ‘60, județul Teleorman, la fel ca întreaga țară, cunoaște un fenomen pe care economiștii l-au numit „indus­tria­lizare forțată“. Se construiesc fabrici în ce­le mai diferite ramuri: un combinat chi­mic la Turnu Măgurele, o fabrică de rul­menți la Alexandria, una de material ru­lant la Roșiorii de Vede sau una de țevi la Zimnicea. Totodată, profilul agricol al județului nu este neglijat, în anii ‘80, Te­le­orman fiind numit, cu un soi de mân­drie locală, „grânarul României“.

 

În ceea ce privește industria, județul ajun­ge ca până în anul 1989 să aibă în­treprinderi din domenii foarte diverse: tex­tile, industria alimentară, mobilă sau industria petrolului. O privire de an­sam­blu ne arată Teleormanul ca un județ „multilateral dezvoltat“ (obsesia socia­lis­tă, nu-i așa), cu o industrie diversificată și un sector agricol solid.

 

https://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-dosar-3-1452.jpg

Combinatul chimic din Turnu Măgurele

 

După anul 1990, județul Teleorman trece prin procesul pe care îl urmează multe alte regiuni din România. Încercările de pri­vatizare a companiilor de stat duc în ce­le mai multe cazuri la dispariția fa­bri­ci­lor. Cele mai multe dau faliment, sunt în­chise și transformate în fier vechi. Lista în­treprinderilor închise este destul de lun­gă pentru un județ precum Teleor­man.

 

Dar ceea ce mai râmâne în picioare este achiziționat de omul de afaceri Ioan Ni­cu­lae. Acesta cumpără combinatul chimic din Turnu Măgurele, alături de alte cinci din țară, și realizează o serie de investiții în Zimnicea. De fapt, Teleorman este o ade­vărată feudă a lui Ioan Niculae, care, prin firma InterAgro, face achiziții masive în domeniul agricol în județele Teleorman și Giurgiu. Ioan Niculae intră în topul ce­lor mai bogați români, iar compania sa fanion, InterAgro, este timp de opt ani, între 2000 și 2009, în topul celor mai mari companii din România. Un top rea­lizat de profesorul Cezar Mereuță pe ba­za unor criterii riguroase.

 

Doar că, începând cu 2014, Ioan Ni­cu­lae începe să aibă serioase probleme penale și de afaceri. Din acel an, com­bi­na­tele chi­mice deținute de Niculae nu mai primesc gaze naturale la preț sub­ven­ționat, ba, dimpotrivă, acestuia i se des­chide un do­sar penal care estimează un prejudiciu de 70 de milioane de euro. În 2015, Ioan Ni­culae este condamnat în așa-numitul do­sar Mită pentru PSD și este eliberat con­diționat la jumătatea anu­lui 2016.

 

În acest moment, companiile deținute de Ioan Niculae au intrat în insolvență. Combinatul chimic din Turnu Măgurele, la fel ca și celelalte din cinci din alte ora­șe, a fost închis. Omul de afaceri a în­cer­cat să vândă unele active, dar nu este clar cu cât succes. Cel puțin la nivel pu­blic nu a fost anunțată nicio tranzacție.

 

Pe de altă parte, fabrica de rulmenți din Alexandria, deținută de japonezii de la Koyo, și cea de echipamente electrice, con­trolată de un investitor român, sunt doar două dintre exemplele economice pozitive.

 

Date economice recente relevă situația precară a județului. Studiile regionale rea­lizate de Patronatul Investitorilor Au­tohtoni (PIAROM) arată că Teleorman es­te printre cele mai puțin dezvoltate ju­dețe din România. De exemplu, în ceea ce privește cifra de afaceri, Teleorman es­te în ultima treime dintre județele din România. În ceea ce privește raportul din­tre salariați și pensionari, Teleorman înregistrează cea mai slabă rată la nivel național, de 17 pensionari la 10 salariați, față de vârful de la București, acolo un­de sunt 5 pensionari la 10 salariați. Con­form PIAROM, județul Teleorman este printre cele care înregistrează cea mai ma­re pondere a muncitorilor necalificați din totalul forței de muncă. Numărul de contracte de muncă la 1.000 de locuitori este la jumătate din media națională, dar trebuie ținut cont și de specificul agri­col al județului. De altfel, agricultura, industria confecțiilor și comerțul sunt ra­murile care adună cele mai multe locuri de muncă. În concluzie, Teleormanul se con­fruntă cu serioase probleme eco­no­mice și sociale, în deplin contrast cu po­li­ticienii de rang înalt pe care județul îi tri­mite la guvernare.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22