De același autor
Anul 2018 aduce o mulțime de probleme. Nu credeți toate declarațiile, exclusiv optimiste, care vin de la guvern! O parte dintre problemele economiei românești, care au început anul trecut, vor continua sau chiar se vor acutiza.
În primul rând, în ceea ce privește o serie de indicatori extrem de sensibili pentru consumatori și companii. Cursul de schimb leu-euro a ajuns la finalul anului trecut la o valoare record pentru moneda europeană. Analiștii estimează că euro va atinge un curs de 4,7 lei în primul trimestru al acestui an. Poate că este o prognoză pesimistă, în orice caz, însă, deficitul comercial va continua să crească și anul acesta, ceea ce va face ca presiunea asupra scăderii leului să continue. Chiar dacă bugetul de stat a fost construit pentru un curs mediu de schimb de 4,55 lei pentru un euro, nivelul este foarte puțin probabil să fie atins.
Pe de altă parte, prețurile au crescut semnificativ la sfârșitul anului trecut. Câteva mărfuri alimentare, energia electrică și combustibilii au dus inflația, foarte rapid, la 3%. Iar rata inflației va rămâne și în anul 2018 în jurul valorii de 3%, poate chiar peste acest nivel. Ceea ce vrea să însemne că epoca scăderii prețurilor a apus. Vor fi creșteri de prețuri, iar consumatorii vor trebui să se adapteze la noile condiții. Vom trăi un mic paradox. Inflația va avea valori aparent nesemnificative, 3%, dar unele mărfuri și servicii vor cunoaște creșteri de prețuri de două cifre care se vor vedea în coșul zilnic de consum.
Dobânzile au crescut și ele și, ca atare, creditele s-au scumpit. Atât cele noi, cât și cele din stoc. Este dificil de anticipat un nivel la care va ajunge ROBOR (banii din piață, inflația sau cursul de schimb), dar analiștii financiari dau ca sigură creșterea dobânzii de politică monetară stabilită de Banca Națională. Nivelul estimat de creștere este până la 2,5%, cu precizarea că, în acest moment, dobânda-cheie este de 1,75%. Ceea ce înseamnă că o creștere a dobânzii de politică monetară se va transfera în piață, asupra dobânzilor la credite și la depozite.
De fapt, nu este o surpriză. Epoca banilor ieftini a trecut și ea, dar nu înseamnă că efectele nu se vor vedea. Cei care au împrumuturi în lei, din cauza creșterii ROBOR, vor plăti o rată mai mare. La fel se va întâmpla și cu cei care au împrumuturi în euro, din cauza creșterii monedei europene față de leu.
Deci, prețuri mai mari, dobânzi mai mari, un euro în creștere - sunt tendințe care se vor suprapune cu creșterea economică. Numai că prețurile și dobânzile au un impact mult mai direct asupra consumatorilor și companiilor, spre deosebire de creșterea economică, un indicator abstract, mai dificil de perceput de către mediul economic.
În al doilea rând, la nivelul legislației fiscale. Situația aplicării TVA split este clarificată. Legea a restrâns numărul companiilor obligate să aplice plata defalcată a TVA doar la firmele cu datorii la TVA (în anumite limite) și pentru cele aflate în insolvență. Numai că modelul imaginat de lege poate atrage în sistem orice companie care are o relație comercială cu o firmă plătitoare de TVA defalcat.
Mai complicate sunt lucrurile în ceea ce privește impozitarea companiilor care au o cifră de afaceri de până la un milion de euro. Pentru că ordonanța care reglementează acest aspect nu a mai trecut, anul trecut, prin parlament, companiile vor fi obligate să plătească un impozit pe cifra de afaceri, în locul celui pe profit. Pentru firmele din anumite domenii de activitate, respectiv cele care au o rată a profitului mai mică de 6,25%, este mai avantajos să plătească impozit pe profit. Plata impozitului pe profit avantajează firmele care au realizat recent investiții și care pot obține o cifră de afaceri mare, de până la un milion de euro, dar care înregistrează pierderi. Pentru aceste companii, aplicarea impozitului pe profit este mai avantajoasă. De fapt, prevederile legii descurajează companiile care investesc.
Există, apoi, o serie de proiecte care intră în divergență cu legislația adoptată, cum este, de exemplu, Legea prevenirii. O lege care a ajuns să fie lipsită de substanță, pentru că din lege lipsește exact ce este mai imporant: contravențiile pentru care se vor primi îndrumări de corectare. Legea stipulează că, în 15 zile de la apariția în Monitorul Oficial, ministerele vor decide contravențiile pentru care se aplică și le vor publica prin hotărâre de guvern. Este, însă, greu de spus ce va mai include Legea prevenirii, dacă avem în vedere că există două proiecte care se bat cap în cap cu prevenția, cel privind închisoarea pentru datornici și cel care prevede ca angajații fiscului să primească premii în valoare de 15% din amenzile și sancțiunile contravenționale aplicate.
În al treilea rând, este vorba despre evoluția creșterii economice. Într-o analiză realizată de departamentul de analiză al BCR și comentată de analistul financiar Radu Crăciun, se arată că, la nivel macroeconomic, România se întoarce la situația din anul 2007. Economia a plecat de la anii în care a fost supraîncălzită (2006-2008), a trecut prin stagflație (scădere economică și infație relativ ridicată), a tranzitat zona de scădere economică, a ajuns într-o perioadă de revenire economică lipsită de inflație și s-a întors acum de unde a plecat, adică la supraîncălzirea economică. Aceasta este situația în anul 2018. Toate mesajele optimiste ale guvernului nu sunt decât jumătăți de adevăruri.