Rusia: între bogăția energetică și sărăcia populației

Banca Mondială estimează că jumătate din populația Rusiei se află la pragul de sărăcie. Statistica oficială arată că 13% din populația Rusiei are venituri de aproximativ 10.000 ruble pe lună, adică 160 euro.

Constantin Rudnitchi 20.03.2018

De același autor

 

Economia Rusiei poate fi caracterizată foarte simplu prin două cuvinte: țiței și gaze naturale. Resursele energetice sunt cel mai important blazon pe care îl are economia Rusiei. Dar, în ultimii ani, abundența resurselor energetice (care reprezintă mai mult de jumătate din exporturile rusești) nu a ajutat prea mult. Motivul? Dacă, în perioada 2010-2014, prețul țițeiului a atins valori stabile de 110 dolari pe baril, începând cu jumătatea lui 2014, prețul țițeiului a scăzut drastic, ajungând până la un nivel de 50 de dolari pe baril. Pentru o economie dependentă de veniturile în valută obținute din vânzarea de materii prime energetice, scăderea prețului țițeiului (și implicit a gazului natural, întrucât cele două produse sunt legate din punctul de vedere al prețului) a fost cu adevărat o mare problemă.

 

Și cum un necaz nu vine niciodată singur, începând cu luna august 2014, economia Rusiei a început să fie supusă sancțiunilor decise de țările occidentale ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia.

 

Efectul conjugat al scăderii prețului țițeiului și al sancțiunilor occidentale s-a văzut rapid. Începând cu anul 2015, Rusia a intrat în recesiune (scădere cu 2,5% în anul 2015 și cu 0,2% în 2016), din care a reușit să iasă anul trecut, dar cu un nivel de creștere modest. Recesiunea a afectat majoritatea indicatorilor macroeconomici: în 2016, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut până la aproximativ 9.000 de dolari, consumul a scăzut, investițiile la fel, rubla s-a devalorizat puternic față de dolar și euro, iar deficitul bugetar depășea, în anul 2016, 3% din PIB. Singurii indicatori care au rămas pe linia de plutire au fost rata șomajului, aproape nemișcată în perioada 2012-2016, la nivelul de 5,5%, și un procentaj remarcabil al datoriei publice, care a rămas constant la aproximativ 13% din PIB.

 

Conducătorii economiei ruse au încercat să pluseze. Au declarat că sancțiunile economice occidentale vor ajuta economia autohtonă, în loc să o pună în dificultate. S-a promovat ideea că o economie în care nu mai vin mărfuri occidentale se va consolida și dezvolta pe baza pieței interne. Programul s-a numit „înlocuirea importurilor cu produse rusești“, iar pentru acest obiectiv Kremlinul a pus la bătaie fonduri substanțiale, mai exact, subvenții adresate, în special, sectorului agricol. Rezultatele au fost, deocamdată, puțin spectaculoase. Agricultura nu a profitat decât marginal de lipsa concurenței produselor din import, iar industria manufacturieră a scăzut cu 3%, în anul 2015.

 

Eforturile financiare făcute de stat în susținerea producției autohtone au avut efecte nefaste în alte domenii. Deficitul bugetului de pensii a crescut și s-a ajuns chiar la reducerea unor beneficii sociale, măsuri care au nemulțumit populația. Mai mult, analiștii economici estimează că, după alegeri, programul de restructurare a sistemului de pensii va continua, în sensul că se așteaptă să fie luată o măsură nepopulară, dar necesară: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, de la 60 de ani pentru bărbați și 55 de ani pentru femei, cât este astăzi. Situația sistemului de pensii e chiar mai complicată. Rusia are la dispoziție o rezervă strategică financiară inclusă într-un Fond național al bunăstării, în care s-a acumulat o parte din veniturile obținute din exportul de hidrocarburi. Numai că, în ultimii ani, fondul (creat pentru a acoperi deficitul bugetului de pensii) a fost utilizat și pentru a finanța deficitele bugetare, ceea ce a dus la o scădere a activelor financiare ale fondului.

 

Economia rusă are nevoie și de restructurare. Există opinii ale unor economiști, foști oficiali ruși, care cred că economia ar trebui să treacă la un program de liberalizare care să atragă investitori. Este greu de crezut că se va ajunge la un program de restructurare, cu atât mai mult, cu cât Rusia e cunoscută ca o economie în care climatul este deteriorat, în care companiile private pot fi expropriate peste noapte, iar antreprenorii sunt descurajați de o foarte complicată birocrație.

 

Companiile de stat, în special cele din sectorul energetic, rămân coloana vertebrală a economiei rusești (exceptând, bineînțeles, industria de apărare). Dar firmele de stat au și ele o problemă: sunt tot mai decapitalizate, statul luând tot mai mulți bani în contul dividendelor, punând astfel în pericol programul de investiții. Există și un program de privatizare a companiilor de stat, dar doar cele care nu sunt considerate de interes național.

 

În aceste condiții, sărăcia revine periodic în atenția analiștilor. Anul trecut, oficialii ruși vorbeau despre un program de combatere a sărăciei. Banca Mondială estimează că jumătate din populația Rusiei se află la pragul de sărăcie. De exemplu, statistica oficială arată că 13% din populația Rusiei are venituri de aproximativ 10.000 ruble pe lună, adică 160 euro. Ceea ce înseamnă că Vladimir Putin reales are mult de lucru în materie de creștere a nivelului de trai.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22