Stalinismul american

Cornea A. 25.03.2005

De același autor

Nici nu a apucat bine sa fie publicat pe site-ul Ministerului Justitiei raportul organizatiei americane Freedom House despre starea coruptiei in Romania, ca s-au si dezlantuit atacurile impotriva d-nei Monica Macovei (al carei minister comandase raportul). Ele vin de la grupuri de magistrati contestabili, cum sunt unii dintre cei de la CSM, ori dinspre PNA, institutie solid criticata in raport, si bineinteles, vin de la PSD, partidul care a guvernat intre 2000-2004. Mai ingrijoratoare (desi nu neasteptata) insa este dezlantuirea unor jurnalisti impotriva raportului. Fie pentru ca sunt direct sau indirect vizati, fie din alte motive mai obscure, baronii de presa (sau unii dintre ei) nu au de ce sa fie fericiti de un raport care noteaza, printre altele, ca jurnalismul de investigatie este impiedicat de interesele patronatelor din presa, de "amenintari, filaje, ascultari telefonice", ca "se observa o migratie a ziaristilor de investigatie de la publicatiile care blocheaza investigatiile ziaristice (de exemplu de la Adevarul la Cotidianul)" si ca Clubul Roman de Presa "apara interesele angajatorilor, dar lasa impresia, prin vocea unor patroni ziaristi, ca apara de fapt interesele tuturor jurnalistilor".

Toata lumea recunoaste insa ca exista o problema cu coruptia in Romania si ca, in particular, nu vom intra in UE daca nu se va face ceva substantial. Toata lumea recunoaste de asemenea ca, desi avem numeroase legi si agentii angajate in combaterea criminalitatii financiare, a crimei organizate si a coruptiei, rezultatele efective nu sunt stralucite. De ce?

Exact asta incearca sa arate, pe 175 de pagini, raportul Freedom House. Analiza este cat se poate de serioasa, de profesionista si de aplicata pe detalii, cu exemple semnificative. Motivul principal al ineficientei strategiei anticoruptie pare a fi absenta unei strategii in adevaratul sens al cuvantului: prea multe agentii cu atributii prea largi sau imprecise, lipsa unei coordonari corespunzatoare, lipsa unor mecanisme eficiente de evaluare a aplicarii masurilor. La aceasta se adauga, fireste, implicarea politica a PSD in timpul guvernarii sale. Nimic nou, cu alte cuvinte, asa cum anumite nume celebre, precum cel al lui Serban Mihailescu, amintite in raport pentru ilustrarea partizanatului justitiei, nu se aud nici ele pentru prima data in acest context.
Ce propune raportul? In esenta - si asta pare sa fi declansat isteria din presa si televiziuni - un Consiliu de Integritate (CI) care sa aiba anumite sarcini de coordonare si de evaluare generala a felului cum diferite organisme specializate (PNA, Curtea de Conturi, Garda Financiara, Politia) lupta impotriva coruptiei, cat si sa urmareasca daca verificarea demnitarilor (declaratii de avere, incompatibilitati) se desfasoara eficient. CI ar trebui sa fie alcatuit din patru ministri, un reprezentant al puterii judecatoresti, doi reprezentanti ai opozitiei si doi ai societatii civile (dintre care unul al presei). "Externii" trebuie sa fie inamovibili si rolul lor este de a controla guvernul in aplicarea strategiei anticoruptie. Reactia unor jurnalisti, de pilda a ziarului Adevarul (18 martie 2005, sub semnatura Gabrielei Serban), a fost aberanta: raportul ar reprezenta "o cvasidemolare a tot ceea ce s-a facut (in materie de anticoruptie) in ultimii patru ani", deoarece "politicul (adica puterea) va avea un control total asupra magistratilor cu atributii in domeniul anticoruptie". Fals: mai intai, puterea este in minoritate in ipoteticul CI (4 la 5); apoi, CI nu are rolul de a da ordine procurorilor sau Politiei, ci de a le coordona si evalua eforturile generale, alaturi de cele ale altor institutii, precum Politia, Garda Financiara, Curtea de Conturi, serviciile secrete etc. Nu justitia va fi subordonata politicului, asa cum sustine Adevarul ca ar rezulta din raport, ci strategia anticoruptie va fi subordonata, nici macar guvernului, ci unei instante autonome in care guvernul sa aiba un cuvant de spus, fie si minoritar.

Dar reaua intentie (sau poate, stiu eu, prostia) atinge culmea atunci cand jurnalista Adevarului (Gabriela Stefan) sustine scandalizata, in acord cu seful ei, Cristian Tudor Popescu (la Tuca-Show cateva zile mai inainte), ca raportul Freedom House propune "intoarcerea la regimul stalinist", in sensul ca un PNA reorganizat "ar trebui sa functioneze in cadrul Ministerului Public, sub autoritatea ministrului Justitiei, om politic si membru al guvernului". Or, in fapt, PNA functioneaza chiar si acum in cadrul Ministerului Public, deoarece este un parchet, iar seful sau, care este procuror, este adjunct al procurorului general. Mai mult, conform Constitutiei din 2003 (art. 123) "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei". Va sa zica, "intoarcerea la regimul stalinist" s-a realizat deja, e constitutionala, a fost aprobata prin referendum, Uniunea Europeana ne-a felicitat, americanii nu s-au opus nici ei, ba ne-au luat si in NATO; numai alde C.T.Popescu, Tuca, Cristoiu si acolitii lor, vigilenti ca intotdeauna, au sesizat marsavia care ni se pregateste, noua, o tara avansata si democratica, cu mari succese in edificarea statului de drept!
Curios: pe nimeni nu a deranjat aceasta sintagma "sub autoritatea ministrului Justitiei", cat timp ministrul Justitiei se numea Rodica Stanoiu sau Cristian Diaconescu. Oare ce-or fi patit "baietii" nostri destepti intre timp? Ca nu le place "autoritatea" Monicai Macovei e limpede. Ca au inceput sa aiba, pentru prima data, mici frisoane e iarasi clar. Dar asta nu-i treaba noastra. Cine stie: daca s-o reforma PNA, fie si dupa ucazurile "stalinismului american", poate vom afla mai multe!

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22