ANI, din nou în pericol

Născută la presiunile Uniunii Europene şi fără entuziasm din partea clasei politice româneşti, ANI părea că îşi urmează cursul normal al investigării averilor demnitarilor. UDMR îşi reia însă ofensiva împotriva ANI. Mai întâi a încercat György Frunda, anul trecut, după ce inspectorii de integritate începuseră anchetarea modului în care senatorul maghiar şi-a dobândit averea. Acum câteva zile, războiul lui Frunda a fost preluat de Marton Arpad, care a introdus unele amendamente la Legea ANI, cu intenţia vădită de a o amputa.

Demersul UDMR, amputarea ANI

Deputatul UDMR Marton Arpad a profitat de introducerea la comisia juridică a unui proiect de modificare a Legii ANI, iniţiat de deputatul Tudor Ciuhodaru, şi a adus o serie de amendamente care prevăd eliminarea posibilităţii ANI de a accesa informaţii de la instituţiile statului pentru verificarea averilor, eliminarea obligativităţii de afişare a averilor pe site-ul instituţiilor, eliminarea declaraţiei de avere pentru candidaţii la funcţiile publice, păstrarea contractelor cu statul care au făcut obiectul unui conflict de interese. Deputatul UDMR susţine că „nicăieri în lume nu există o instituţie precum ANI, o instituţie inventată de doamna procuror comunist Macovei“. „Competenţa de a lua nişte decizii conform Constituţiei, în cazul anchetării averilor, o are puterea judecătorească, unde activează nişte magistraţi care au pregătirea şi competenţa necesare pentru a lua decizii. E adevărat că în comunism au existat acele posibilităţi extraordinare prin care o parte a populaţiei trimitea la ocnă o altă parte a populaţiei, dar acea vreme a apus. Conform deciziei Curţii Constituţionale, deciziile de asemenea anvergură sunt luate doar de puterea judecătorească“, şi-a argumentat demersurile de desfiinţare a ANI Marton Arpad.

Marton Arpad, lăsat de izbelişte

Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a declarat că amendarea Legii ANI ar însemna, de fapt, desfiinţarea activităţii instituţiei, cu efecte foarte grave la nivelul Uniunii Europene. Şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a criticat demersurile UDMR. „O nouă modificare a Legii de funcţionare a ANI, aşa cum s-a întâmplat în 2010, ar fi un atentat la interesele naţionale ale Româ­niei.

Ştim cu toţii că modificarea Legii ANI, anul trecut, a avut drept consecinţă compromiterea raportului de ţară din iulie 2010, raport cu greu reparat de parlament printr-o sesiune extraordinară“, a declarat Predoiu. Acesta a ţinut să precizeze că „ANI, cu timpul, va deveni, fără îndoială, mai ofensivă, pe cât este de vocală, pentru că are pârghiile necesare pentru a-şi atinge scopul. Nu putem trece cu cadrul legislativ al ANI peste barierele constituţionale fixate de Curtea Constituţională, fără să creăm pericolul invalidării ulterioare a acestui cadru legislativ, cum s-a întâmplat în trecut“.

De asemenea, PNL a anunţat că nu va susţine în parlament amendamentele UDMR. „Liberalii nu susţin şi nu vor vota amendamentele UDMR introduse la comisia juridică de la Camera Deputaţilor, care reduc drastic instrumentele de lucru ale ANI şi atacă însăşi esenţa legii“, se arată într-un comunicat emis de deputatul PNL Alina Gorghiu. O reacţie dură la adresa UDMR a avut-o şi senatorul PDL Iulian Urban: „UDMR a ajuns să se opună sistematic la orice vizează o Românie mai eficientă şi mai prosperă.

Acum liderii maghiari nici măcar nu se mai obosesc să se ascundă după vorbe, acţionând făţiş. Distinşii parlamentari UDMR vor ca ANI să ajungă Agenţia Naţională Inutilă“.

György Frunda, adversarul declarat

Anul trecut, senatorul György Frunda, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, a reuşit să amputeze activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate prin introducerea unor amendamente. Acest lucru a creat o stare de criză în raporturile cu UE, ceea ce a dus la întocmirea de către Comisia Europeană a unui raport pe justiţie foarte dur la adresa României. Frunda a reuşit, în luna iulie, să impună unele amendamente la Legea ANI, care au fost adoptate de parlament şi prin care erau desfiinţate instrumentele de control al averilor ale Agenţiei de Integritate. Astfel, au fost desfiinţate comisiile de control al averilor şi a fost diminuat termenul de verificare a declaraţiilor de avere şi interese de la 3 la 1 an. De asemenea, printr-un amendament al lui Frunda, erau scoase din declaraţiile de avere metalele preţioase, bijuteriile, obiectele de artă, de cult, colecţiile de numismatică.

Practic, activitatea ANI se limita doar la un simplu depozitar al declaraţiilor de avere, fără a putea sesiza autorităţile competente privind suspiciunea de dobândire ilicită a averilor. „Agenţia este ca o femeie cu implanturi de silicon, cu care s-ar putea duce într-o seară, dar pe care nu ar lua-o de nevastă. O femeie de dus la liziera pădurii, nu la bal. ANI asigură derapajul politic şi moral, nu respectă dreptul la proprietate“, declara senatorul UDMR, într-un interviu în Evenimentul zilei în aprilie 2010. Poziţia adoptată de Frunda pare să fi fost adoptată după ce ANI a demarat o anchetă asupra modului în care senatorul maghiar şi-a dobândit averea. Surse citate de presă, în aprilie 2010, susţin că ancheta ANI viza modul în care senatorul a reuşit să acumuleze foarte mulţi bani, mulţi bani depuşi în conturi neavând acoperire.

Parlamentul a salvat ANI

În urma presiunilor venite de la Comisia Europeană, care ameninţa că va bloca accesarea unor sume importante din fonduri europene, în special pe zona justiţie, parlamentarii, fără prea mult entuziasm, s-au adunat într-o sesiune extraordinară, la începutul lunii septembrie 2010, şi au adoptat noua Lege ANI. În această formă îmbunătăţită, Agenţia de Integritate reuşeşte să-şi recapete atribuţiile: se reînfiinţează comisiile de anchetă a averilor demnitarilor şi ale aleşilor de pe lângă curţile de apel, se reintroduce termenul de trei ani pentru verificarea declaraţiilor de avere.

Prin noua Lege ANI, în declaraţiile de avere vor apărea din nou bijuteriile, obiectele de artă, colecţiile de numismatică, însă nu vor mai fi publicate adresele imobilelor. Ca noutate, liderii de sindicat sunt obligaţi şi ei să-şi facă publică declaraţia de avere şi interese, iar demnitarii sunt nevoiţi să-şi completeze în declaraţiile de interese şi contractele cu statul. Noua Lege ANI însemna un important pas înainte în privinţa verificării averilor demnitarilor. Însă, nici de această dată, legea nu prevede sancţiuni drastice, ci doar amenzi contravenţionale în cazul declarării stării de incompatibilitate a demnitarilor sau a aleşilor locali şi centrali. Este vorba despre stabilirea stării de incompatibilitate pentru demnitari, consilieri locali, judeţeni sau primari care derulează contracte cu statul. Potrivit legii, este declarat incompatibil demnitarul sau alesul local care încheie prin firma sa contracte cu instituţia la care lucrează.

85 de cazuri de incompatibilitate

Într-o notă de informare primită de la ANI, până în acest moment, în instanţă, prin decizii judecătoreşti definitive, au fost declarate 85 de cazuri de incompatibilitate, dintr-un total de 155 de dosare trimise de ANI în justiţie. Alte 32 de dosare se află în proces de judecare, 7 au fost anulate prin decizii judecătoreşti definitive, într-un dosar s-a introdus excepţia de neconstituţionalitate. În 15 cazuri de incompatibilitate, persoana verificată a demisionat din funcţie înainte de emiterea actului de incompatibilitate în comisia de disciplină. În 12 cazuri, persoana verificată a demisionat din funcţie înainte de luarea unei decizii în cadrul comisiei de disciplină. În 5 cazuri a fost acordat avertisment scris, în alte 5 cazuri persoana verificată nu mai deţinea funcţia în momentul transmiterii actului către comisia de disciplină. De asemenea, s-au aplicat 13 sancţiuni contravenţionale în valoare de 26.000 de lei.

Aceste sancţiuni au fost aplicate în cazurile în care nu au fost luate sancţiuni disciplinare în situaţia în care a fost constatată starea de incompatibilitate, în cazul în care s-a identificat o perioadă lungă de timp între data sesizării şi momentul luării unei decizii. Aceste sancţiuni au fost aplicate autorităţilor locale (primării, consilii locale, consilii judeţene, deconcentrate) care nu au pus în aplicare deciziile definitive privind starea de incompatibilitate.