De același autor
De la începutul anului de când au apărut în China primele infecții cu noul coronavirus, dar mai ales după apariția primului caz în România, pe 26 februarie, în spațiul public, în presă și pe rețelele de socializare circulă numeroase știri false sau aproximative. Pandemia de Covid-19 este însoțită de o stare generală de panică. Și din acest motiv o restabilire a faptelor cunoscute și a datelor științifice dovedite este bine-venită.
Ce este coronavirusul?
Coronavirusurile sunt numite astfel după „țepii” care ies din suprafața celulei virusului, care seamănă cu o coroană sau cu învelișul gazos al soarelui. Ele pot infecta atât animale, cât și oameni, provoacă boli ale tractului respirator. Cel puțin patru forme de coronavirusuri provoacă infecții ușoare în fiecare an, cum ar fi, de exemplu, răceala comună. Majoritatea covârșitoare a oamenilor sunt infectați cel puțin o dată în viață cu un astfel de virus.
O formă mai agresivă de coronavirus a fost SARS – Sindromul Respirator Acut Sever – originar tot din China și care, în perioada 2002-2003, a îmbolnăvit 8.098 de persoane, dintre care 774 au murit, o rată a mortalității de 9,5%. SARS s-a transmis, se pare, de la o specie de liliac, prin intermediul zibetelor care s-au hrănit cu acești lilieci. Zibetele au fost mâncate de oameni. MERS, sau Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu, a fost cauzat tot de un coronavirus. A apărut în 2012, în Arabia Saudită, și s-a transmis de la cămile. Rata de mortalitate a MERS a fost de 33%.
Noul coronavirus a fost numit SARS-CoV-2 sau coronavirusul din Wuhan, a apărut, cel mai probabil, în piața de fructe de mare din acest oraș din centrul Chinei. Unele surse susțin că la originea acestui nou coronavirus ar fi tot liliecii, altele, că ar fi un alt animal, numit pangolin. Autoritățile chineze au încercat să nege că virusul ar fi fost transmis de animalele vii vândute în această piață, dar ulterior au interzis consumul de carne de animale sălbatice, care era un obicei foarte popular în China. Boala pe care o produce SARS-CoV-2 se numește Covid-19: Coronavirus disease 19, de la anul în care a fost descoperită.
Virusul s-a răspândit în peste 100 de țări din întreaga lume, ceea ce a determinat Organizația Mondială a Sănătății să declare pandemie de Covid-19.
Mortalitatea
Este dificil de stabilit, pentru că oamenii de știință nu au la dispoziție date exacte. De exemplu, după cifrele furnizate de guvernul chinez, mortalitatea în această țară este între 3,5% și 4%. Datele care vin din Italia indică o rată a mortalității de peste 7%. Potrivit unui studiu, aceasta ar fi cu peste 2%, mai mare decât cea a gripei sezoniere. Se mai știe că în țara cel mai grav afectată, China, 5% dintre pacienți s-au aflat în stare critică. Ceea ce împiedică o estimare mai precisă este faptul că un număr necunoscut de persoane infectate nu prezintă niciun semn al bolii – sunt asimptomatice – și circulă nestingherite fără a fi fost înregistrate. În funcție de numărul de persoane infectate și neînregistrate în datele oficiale, rata mortalității poate crește sau scădea invers proporțional.
Copiii sunt cel mai puțin predispuși la infecție, în vreme ce în rândurile persoanelor de vârstă mijlocie și ale bătrânilor, infecțiile se înregistrează în număr disproporționat de mare. Rata mortalității este mai mare la bărbați decât la femei pentru că bărbații produc un răspuns imunitar mai slab, sunt mai predispuși la diabet de tip 2 și la tensiune arterială mare, ceea ce crește riscul unor complicații în urma infecției.
Transmiterea bolii
Persoanele infectate cu virusul produc picături minuscule prin respirație, vorbire, tuse sau strănut. Aceste picături cad pe diverse suprafețe și pe pământ. Virusul se poate transmite și prin atingerea suprafețelor atinse de aceste picături, de aici recomandările ferme de spălare frecventă a mâinilor și de a nu atinge gura, nasul și chiar ochii. Distanța considerată sigură față de o persoană infectată este de aproximativ doi metri, dar în cazul unui strănut puternic picăturile pot ajunge mai departe. Persoanele mai expuse sunt cele care au contact apropiat cu bolnavii, în special membrii familiei și personalul medical.
Savanții nu știu deocamdată cu certitudine cât supraviețuiește virusul pe diverse suprafețe, dar primele cercetări indică faptul că răspândirea virusului NU este încetinită de medii fierbinți sau umede. Vremea caldă inhibă răspândirea virusului gripei și a coronavirusurilor mai ușoare. Pe de altă parte, temperatura la care moare virusul este de 60°, mult mai mult decât suportă corpul uman. De aceea, așa-numiții „experți” care recomandă băuturi și băi fierbinți pentru a combate virusul mint pur și simplu. Un studiu german arată că persoanele asimptomatice transmit virusul la fel ca acelea care au simptome evidente.
În ceea ce privește răspândirea virusului, se iau în considerare patru faze: cazuri importate, transmitere locală, transmitere comunitară și epidemie. State diferite se află în faze diferite. Dacă în țări ca Italia putem vorbi deja de epidemie, cu peste 25.000 de cazuri înregistrate, în țări precum România, unde, potrivit autorităților, s-au înregistrat „câteva cazuri de transmitere comunitară”, am intrat, se pare, în faza a treia.
Simptome
Principalele trei simptome sunt febra, tusea – mai întâi seacă, ulterior productivă –, dificultăți de respirație. Boala produce leziuni ale plămânilor și pneumonie. În cazuri grave, pneumonia este urmată de cedarea organelor interne și de moarte. Cazurile mai ușoare pot semăna însă cu o gripă sau o răceală puternică, ceea ce face boala mai greu de detectat. Bolnavul poate experimenta, de asemenea, probleme gastrointestinale și diaree.
Potrivit estimărilor actuale, simptomele apar după o perioadă cuprinsă între două și maximum 14 zile de la expunerea la virus. De aceea, perioada de carantină impusă de aproape toate statele cetățenilor care vin din țări cu număr mare de persoane infectate, precum Italia, Spania, China, Coreea de Sud, este de 14 zile.
Există tratament?
Răspunsul în acest moment este „nu”. Bolnavii pot fi diagnosticați prin teste realizate pe baza datelor genetice furnizate de autoritățile chineze, dar nu există un tratament specific. În China, unde numărul cazurilor pare, după informațiile oficiale, să fi scăzut, acest lucru se datorează restrângerii răspândirii virusului prin închiderea unor orașe și regiuni întregi și prin internarea bolnavilor în spații largi, inclusiv stadioane, transformate în spitale de campanie, nu prin tratament.
Îndată ce pacientul a fost diagnosticat, tratamentul oferit este unul de susținere: bolnavului i se administrează oxigen și medicamente de combatere a febrei. Dacă este cazul, se folosește un ventilator pentru a-i circula aerul prin plămâni. A dispune de suficiente ventilatoare pentru pacienți în stare critică a devenit așadar o chestiune de viață și de moarte. În România nu știm câți pacienți se află la terapie intensivă și câți au nevoie să fie ventilați. Majoritatea persoanelor cu infecții ușoare se vindecă după aproximativ două săptămâni. Aproape jumătate din cei care au fost infectați la nivel global s-au vindecat deja.
În prezent sunt testate ca potențiale tratamente mai multe medicamente antivirale. Unul dintre ele, numit remdesivir, a fost eficient la animale și a fost testat pe primul pacient infectat, în statul Washington. În prezent se realizează teste clinice.
Cât mai durează până se obține un vaccin
Cel puțin luni, cel mult ani. Dezvoltarea unui vaccin este costisitoare și riscantă. După epidemia de SARS din 2003, cercetătorii au avut nevoie de 20 de luni ca să dezvolte un vaccin care, la data la care a fost pus pe piață, nu mai era necesar. Acum, oamenii de știință speră să reducă timpul și există o cursă mondială între diverse companii și laboratoare pentru dezvoltarea unui vaccin. Cu toate acestea, este nevoie de teste extinse pentru a dovedi că vaccinul este eficient, dar mai ales sigur. Potrivit Associated Press, care citează oficiali guvernamentali americani, luni, primul participant la un test clinic a primit o doză experimentală dintr-un vaccin pentru noul coronavirus. //
Criza echipamentelor
Cu două săptămâni în urmă, OMS făcea un apel la guverne să crească producția de echipamente de protecție destinate personalului medical cu 40% la nivel global pentru a nu pune în pericol medicii și asistenții aflați în prima linie de apărare. La începutul săptămânii, Comisia Europeană a decis limitarea exporturilor de echipamente medicale de protecție pentru șase săptămâni.
Cum vă protejați
La fel ca în cazul gripei. Trebuie să păstrați o distanță de cel puțin doi metri față de persoanele care tușesc sau strănută, așa-numita „distanță socială”. Spălatul frecvent pe mâini este obligatoriu. Evitați să vă atingeți gura, nasul sau ochii cu mâinile nespălate. Masca de protecție îi ajută pe ceilalți dacă tușiți sau strănutați. În rest, deocamdată, nimic de făcut.
