De același autor
Donald Trump se află într-o perioadă fastă zilele acestea, când își definitivează echipa guvernamentală pe care speră să o completeze până în ziua de Thanksgiving, care anul acesta pică joi, 28 noiembrie. Gradul de satisfacție al americanilor față de președintele-ales este, în general, ridicat, în măsura în care, potrivit sondajelor, peste 55% dintre cetățeni sunt „entuziasmați” sau doar „satisfăcuți” de activitatea acestuia. Mai mult, aflat într-o dispoziție generoasă, Trump și-a iertat public unii dintre cei mai înverșunați inamici, realizatori de emisiuni la postul de televiziune de extremă stânga MSNBC, care, în trecut, l-au acoperit de jigniri și înjurături.
Trump pare să ia foarte în serios nominalizările pentru funcțiile de secretari - echivalentul american al miniștrilor -, care vor fi obligați să suporte audieri dure în Senat înainte ca această cameră să aprobe desemnarea lor în funcție. În principiu, președintele-ales n-ar avea probleme cu trecerea acestora prin Senat, pentru că Partidul Republican deține majoritatea simplă, după cum are majoritate și în Camera Reprezentanților.
Cum lui Trump îi place să țină strict sub control partidul prin oameni cunoscuți pentru loialitatea lor nesmintită, s-a dovedit însă că nu e chiar așa și că acest control prezidențial este departe de a fi total. Inițial, președintele-ales l-a nominalizat pentru funcția de secretar al Justiției pe congresmenul Matt Gaetz, un foarte vocal și intransigent suporter al lui Trump pe perioada mandatului său, în care s-a remarcat prin furia încăpățânată cu care s-a luptat să-l dea jos pe fostul președinte al Camerei Reprezentanților, care nu era destul de trumpist. În cele din urmă, Gaetz a fost nevoit să se retragă pentru că presa a readus la lumină faptul pentru care a făcut obiectul unei anchete a Comisiei de etică a Camerei privind comportament sexual inadecvat (sex plătit cu minore) și pentru consum de droguri. Chiar dacă și-a reafirmat nevinovăția, el și-a menținut decizia, sub pretextul că ar da prilejul unei lungi bătălii în Senat. Dar Senatul nu ar intra într-o bătălie republicani vs democrați, dacă republicanii ar fi votat toți cu Gaetz. În actuala configurație a Senatului, este nevoie de toți senatorii democrați și de patru senatori republicani pentru a respinge o nominalizare și este foarte limpede că cei patru există și că Gaetz a primit semnale de la senatorii republicani că nu va fi aprobat.
Drept pentru care, după nici patru ore, Trump a dovedit că era pregătit și a nominalizat-o pe Pam Bondi -o blondă tip Barbie -, care a fost un foarte dur procuror general (ministru de Justiție) al statului Florida și o susținătoare înfocată a lui Trump în materie de imigrație, politici reproductive și combaterea criminalității. Potrivit surselor citate de mai multe publicații, angajații Departamentului Justiției au răsuflat ușurați, pentru că, spre deosebire de Gaetz, Bondi este o juristă recunoscută care are oate calitățile să fie un bun secretar.
Nominalizări cu probleme
Episodul Gaetz s-ar putea să nu fie însă singurul în care mai mulți senatori republicani să decidă că persoana nominalizată nu este potrivită pentru funcție. Candidatul favorit la un astfel de scenariu este nominalizatul pentru portofoliul Apărării, Pete Hegseth. Omul nu a ocupat niciodată o funcție publică și nu are altă legătură cu apărarea și cu armata, în afară de faptul că este veteran decorat care a luptat în Irak și a antrenat soldați în lupta antiinsurgenți în Afganistan. Fără a minimiza experiența sa de militar, Hegseth nu știe nimic despre politicile de apărare și de securitate națională. În ultimii zece ani a fost gazda unui talk-show la Fox News, de unde cerea demiterile generalilor și amiralilor care au permis introducerea principiilor DEI (diversitate, echitate, incluziune) în armată și retragerea femeilor din misiunile de luptă. Cea mai mare realizare a sa datează din perioada primului mandat Trump, când l-a convins pe președinte să grațieze doi soldați acuzați de crime de război comise în Afganistan. Este, așadar, de așteptat ca Pete Hegseth să fie supus unui tir masiv de întrebări necruțătoare din partea senatorilor și este, de asemenea, de așteptat să nu se descurce, și ca urmare, poate fi respins.
Un al doilea candidat este propunerea pentru Departamentul Sănătății, Robert. F. Kennedy Jr., nepotul lui JFK. Robert Kennedy nu este medic, dar are niște idei puternice despre boli, medicamente și sănătate pe care, dacă le va pune în practică, s-ar putea să creeze probleme. De exemplu, Kennedy este adeptul mai multor teorii ale conspirației în materie de vaccinuri și, de aceea, este un antivaccinist convins, și nu este vorba doar despre vaccinurile anti-Covid, ci și de vaccinurile „clasice”, antipoliomielită sau antirujeolă, care salvează vieți. El a mai declarat, fără să explice de ce, că cercetarea farmaceutică de la universitățile și companiile care primesc finanțare guvernamentală va pune „în paranteză” cercetările privind medicamentele antiinfecțioase și se va concentra asupra bolilor cronice. În plus, a mai și fost anchetat de poliție pentru că a plasat în mijlocul New Yorkului, în Central Park… cadavrul unui urs. Rămâne de văzut dacă acest membru renegat al familiei Kennedy se va dovedi în stare să conducă un departament care are în subordine două dintre cele mai mari agenții guvernamentale, care cheltuie mai bine de un sfert din bugetul federal.
Cea mai îndrăzneață inițiativă a lui Trump
În schimb, nominalizarea pentru funcția de secretar al Trezoreriei a fost primită cu satisfacție nedisimulată de către mediul de afaceri. Până la această nominalizare, Scott Bessent era administratorul unui fond speculativ de succes, un om „din sistem”, pe care președinții diverselor fonduri și companii de investiții îl cunosc foarte bine și în care au încredere. Ironia face ca Bessent să fi lucrat timp de zece ani pentru George Soros, unul dintre „dușmanii de moarte” ai lui Trump, care a finanțat și instruit o armată de „procurori/judecători-activiști” care fac ravagii în sistemul american de justiție și dintre care unii s-au ocupat de punerea sub acuzare a lui Trump. Dar nu acesta este neapărat motivul pentru care l-a ales Trump pe Bessent, ci pentru că este un susținător al introducerii taxelor vamale pentru a aduce bani la un buget apăsat de o datorie de peste 30 de trilioane de dolari.
Bessent reprezintă, pe de altă parte, o premieră pentru GOP, pentru că este homosexual declarat și va ocupa cea mai înaltă funcție pe care o persoană gay a ocupat-o vreodată într-o administrație republicană.Împreună cu soțul său, are doi copii.
Dar cea mai curajoasă inițiativă a președintelui-ales este așa-numitul DOGE, Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală. DOGE este numit „departament”, dar nu este un departament propriu-zis al Guvernului SUA, iar conducătorii săi nu sunt supuși procedurii de aprobare în Senat. Ei sunt numiți de Donald Trump și funcționează sub autoritatea Casei Albe și a nimănui altcuiva. Cei doi lideri ai DOGE sunt antreprenorii Elon Musk și Vivek Ramaswamy, doi grei ai afacerilor și ai implicării politice de partea lui Trump.
Sarcina DOGE este, într-un cuvânt, să reducă dimensiunile pantagruelice ale statului („deep state”) federal american. După Franklin Delano Roosevelt, cel care a creat așa-numitul „big state”, niciun președinte american-democrat sau republican - nu a mai reușit să îi reducă dimensiunile, ba, dimpotrivă, au înființat noi și noi agenții guvernamentale care au generat mii și mii de pagini de reguli și reglementări, precum și o armată formidabilă de funcționari care, ca angajați la stat, votează pentru cei care susțin „big government”, adică pentru Partidul Democrat. Acum, Musk și Ramaswamy au scos în evidență, într-un articol-eseu publicat de Wall Street Journal, faptul că aceste reguli și reglementări guvernează masiv societatea americană fără ca acestea să fie aprobate de Congres, singura putere legislativă din America. Potrivit celor doi, această situație - guvernarea prin reguli proclamate de administrație, deci de executiv - este o gravă încălcare a Constituției, care trebuie readusă sub controlul Congresului. În Statele Unite există 180.000 de pagini de reguli și reglementări administrative și altele noi apar în timp ce scriu acest articol. Puterea birocrației federale, necontrolată de nicio instituție democratică, este colosală și este o povară nedorită și ilicită care apasă asupra vieții americanilor. Sarcina DOGE este să reducă dimensiunile acestui Leviathan.
Cei doi au promis că DOGE nu va fi o altă instituție birocratică, că nu vor „întocmi rapoarte” și nu vor tăia panglici, ci vor tăia cheltuielile guvernamentale cu două trilioane de dolari. Întrebarea care se pune este de unde vor tăia? De la pensii nu se poate, de la sistemul de asigurări medicale pentru vârstnici nici atât, de la Pentagon nici nu intră în discuție și așa mai departe. Pentru democrați nu se poate tăia de nicăieri, ba, dimpotrivă, guvernul trebuie să cheltuie mai mult. Mai mult, unii comentatori au observat că americanilor le place nivelul republican al impozitării și nivelul democrat al cheltuielilor publice și că prăpastia dintre ele nu poate fi acoperită decât prin împrumuturi. Deocamdată, DOGE reprezintă cel mai mare pariu al lui Trump pentru cel de-al doilea mandat. Dacă va reuși, va fi primul lider mondial care a înfrânt vreodată puterea birocrației. Dacă nu, funcționarii agențiilor guvernamentale vor continua să se ocupe de aceeași problemă precum colegii lor din alte trei sau patru agenții, vor continua să scrie cecuri generoase și vor continua să voteze cu democrații. //
