Alegerile care adâncesc clivajele dintre regiuni

Dincolo de distribuția cantitativă a voturilor și a mandatelor, alegerile locale din 2020 marchează o ruptură calitativă între zonele dezvoltate și cele sărace.

Cristian Campeanu 06.10.2020

De același autor

Localele de anul acesta au adus câteva premiere care merită consemnate. În primul rând, prezența la urne a fost cea mai mică, de numai 46%, față de 48,4% acum patru ani, 56% în 2012 și 48% în 2008. Acesta este un semn rău pentru alegerile parlamentare, unde prezența la vot este, de regulă, semnificativ mai mică decât la locale. În al doilea rând, un partid considerat „de dreapta” a câștigat pentru prima oară alegerile politice la o diferență semnificativă față de PSD. În 2008, PDL a obținut un număr mai mare de voturi decât PSD, dar diferența a fost mai mică de 0,5%. Anul acesta, PNL a obținut 34% din voturi față de puțin peste 31% cât a reușit PSD. A treia premieră constă în faptul că este prima oară, cel puțin în ultimii 20 de ani, când un partid – USR PLUS – fără niciun primar și fără consilieri locali și județeni (cu excepția Bucureștiului) reușește să câștige primării importante și un număr semnificativ de locuri în consilii. În sfârșit, pentru prima oară după aderarea la UE, cetățeni ai unor state membre ale UE sau cu dublă cetățenie – Dominic Fritz, Clotilde Armand – sunt aleși în funcții de primar în localități importante din România.

În pofida acestor noutăți, schimbarea nu a fost una masivă. PSD nu a fost șters de pe harta electorală, dimpotrivă, a înregistrat un avans politic semnificativ. Scorul politic de peste 31% la nivel național este considerabil mai bun decât cel înregistrat la europarlamentarele de anul trecut, iar PSD rămâne cu cei mai mulți președinți de consilii județene (20) și cu mai mulți primari (1438) decât PNL (1237), PMP (50) și USR PLUS (45) la un loc. Din acest punct de vedere, marea răsturnare politică și administrativă așteptată și prezisă la începutul acestui an nu a avut loc. La nivel local, în județele pe care le controlează, PSD rămâne o forță capabilă să mobilizeze un număr mai mare de alegători decât reușesc partidele „de dreapta” să mobilizeze în județele în care sunt majoritari. Este adevărat că, față de 2016, PSD a pierdut considerabil – nouă consilii județene, dintre care unele eșecuri spectaculoase, precum Vrancea baronului Marian Oprișan sau Maramureșul –, iar PNL a câștigat nouă, dar România administrativă rămâne majoritar pesedistă.

Impresia că PSD a pierdut alegerile locale este dată însă în primul rând de alegerile din București, unde, după 12 ani de dominație în mandatele Oprescu și Firea, PSD a pierdut Primăria Generală în favoarea lui Nicușor Dan. Comentatorii s-au grăbit să sublinieze că meritul pentru această victorie îi aparține în primul rând câștigătorului, un neobosit luptător împotriva abuzurilor administrației locale, dar, din punct de vedere politic, victoria lui s-a datorat faptului că a fost susținut atât de PNL, cât și de USR PLUS. În nicio variantă în care Nicușor Dan ar fi fost asumat de doar una din cele două formațiuni fără susținerea celeilalte, Nicușor Dan nu ar fi câștigat. Diferența dintre el și Gabriela Firea a fost de mai puțin de 5%, imposibil de obținut în lipsa unei alianțe electorale. Principalul factor perturbator și generator de emoții la alegerile din București a fost însă candidatura lui Traian Băsescu. Liderul PMP a obținut 11% din voturi, prea puțin pentru a amenința poziția lui Nicușor Dan, dar destul de mult ca să dea fiori unei alianțe care l-a exclus imprudent din coaliție. Băsescu și PMP vor rămâne un element de tensiune și după instalarea noului primar și a noului consiliu local. Prim-ministrul Ludovic Orban a semnalat deja după discuțiile cu Nicușor Dan că s-ar putea crea un al treilea post de viceprimar, probabil pentru un reprezentant PMP, ceea ce ar putea provoca nemulțumirea USR PLUS, care nu a dorit de la început o coaliție cu un partid care a votat alături de majoritatea PSD în ultimii patru ani. Relația complicată dintre PNL și USR PLUS ar putea deveni și mai complicată, nu doar la București, ci și în alte locuri, precum Iași sau Constanța, unde confruntarea e fățișă.

Există însă o problemă mai serioasă decât relația PNL–USR PLUS pe care o ridică rezultatele acestor alegeri. În localitățile cele mai performante din România, Cluj și Oradea, cetățenii au ales masiv să continue cu aceiași lideri, pentru că au promis să ducă aceste orașe într-o etapă nouă, mai modernă și mai europeană. Este vorba de orașe în care problema este adaptarea infrastructurii la ritmul de dezvoltare. La Timișoara și Brașov au câștigat candidații USR PLUS pentru că, deși sunt orașe bogate, cetățenii vor mai mult în materie de modernizare și administrație, vor ce au Clujul și Oradea. Vor o schimbare calitativă de la bine la mai bine. Dar să nu ne imaginăm nicio clipă că problemele Timișoarei sunt aceleași cu problemele Constanței, care se luptă să iasă din tunelul Mazăre, cu problemele Iașiului, Bacăului, Galațiului, Craiovei sau Piteștiului. În unele locuri, problema este scoaterea orașului sau județului din mlaștina subdezvoltării, în altele, nici măcar atât. Dacă în orașele din vest, cărora li s-ar putea adăuga și Iașiul, vom asista la o competiție pentru investiții și dezvoltare, în sudul și în estul țării, dominate de PSD, perspectiva este reprezentată de încă patru ani de stagnare, sărăcie și subdezvoltare. În felul acesta, clivajele în materie de standard de viață între regiuni se vor adânci și mai mult. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22