De același autor
Este cazul clipului despre libertate care îl are ca protagonist pe Mihai Șora, un caz care ne cere să ne exercităm vigilența și discernământul morale pentru a identifica și exorciza un presupus rău care s-ar ascunde în mesajul publicitar?
În primul rând, nu cred că cineva, cu excepția adepților unor ideologii totalitare, are o problemă cu mesajul clipului. Într-adevăr, libertatea nu este un obiect pe care, o dată obținut, îl uiți pe undeva prin colecția de antichități, nu o atârni pe perete ca pe o diplomă și o lași acolo să se umple de praf. Libertatea nu funcționează așa. Nu este un dat, nu este universală și nu este o categorie imuabilă. Este o valoare vie, care trebuie prețuită, practicată și apărată în fiecare zi de indivizi vii, nu de „categorii sociale” și colectivități. Pentru că este legată atât de puternic de persoana individuală, libertatea este la fel de fragilă și de supusă pericolelor cum este și omul care trece prin viață. Nu cred, de aceea, că cineva are o problemă cu acest mesaj. Problema este cu purtătorul mesajului și cu contextul difuzării acestuia - o reclamă comercială - aici se naște controversa.
Susținerea celor care pretind claritate morală este că Șora nu ar avea dreptul moral să vorbească despre libertate și, mai ales, despre pierderea ei sub regimul comunist. Motivul ar consta în faptul că Șora nu ar fi suferit sub regimul comunist așa cum au suferit sute de mii de deținuți politici, ba dimpotrivă, că a fost un membru al partidului comunist francez care s-ar fi întors de bunăvoie pentru a lucra în ministerul de Externe despre care ni se aduce aminte că pe vremea aceea era condus de Ana Pauker, după care s-ar fi refugiat într-un loc călduț la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Sub nici o formă, ni se spune, Șora, un beneficiar, dacă nu chiar un răsfățat al regimului, nu ar avea dreptul să ne vorbească nouă astăzi, la 30 de ani de la căderea comunismului, despre felul în care comuniștii „ne-au condamnat pe toți la frică”, la întuneric și foame. Preopinenții clarității morale sunt foarte aproape să îl caracterizeze pe Mihai Șora drept „stalinist”, eventual „sinistru”, un pas pe care, de exemplu, comentatorii prezenți în studiourile Antenei 3 nu s-au sfiit să îl facă.
Să le luăm pe rând. „Comunismul de tinerețe” este un reproș bizar venit din partea unor minți care pretind claritate morală. De la Panait Istrati la Gide și de la Orwell la Koestler este plină istoria culturală și politică a secolului trecut de scriitori și gânditori care au fost comuniști în tinerețe și care au publicat apoi texte de condamnare a totalitarismului comunist. Reproșul care i se aduce aici lui Șora este că nu s-a dezis niciodată explicit de comunism în timpul comunismului. Adevărul este însă că nici nu a publicat vreodată vreun text ideologic de susținere a comunismului în nici o variantă a lui. Șora nu a glorificat nici stalinismul anilor cincizeci și nici ceaușismul naționalist ulterior. Nu a fost niciodată un activist comunist. În schimb, dacă ai răbdarea să-i parcurgi textele - unele extrem de dificile - nu vei găsi acolo nimic care să aibă cea mai mică legătură cu ideologia comunistă, dimpotrivă. Șora s-a despărțit de comunism discret, prin scrierile sale, nu ostentativ printr-o declarație publică sonoră. Este aceasta o vină morală care să ceară condamnare? Nu știu pe cineva care să fi scris și publicat o despărțire de comunism radicală în timp ce se afla în țară. Frica, frica la care ne condamnaseră comuniștii pe toți a lucrat și în sufletele celor care detestau comunismul. Pot fi condamnați moral pentru că nu și-au strigat cu voce tare convingerile? Dacă ar fi așa, atunci discursul despre libertatea pierdută și recâștigată ar trebui rezervat moralmente exclusiv unui grup restrâns de supraviețuitori ai Gulagului, ceea ce nu este nici posibil, nici drept. Chiar și foștii comuniști care și-au pierdut iluziile tinereții au dreptul să vorbească despre frică, foame, întuneric și despre prețuirea libertății.
Există un caz celebru și dramatic al unui american pe nume Whittaker Chambers, care în tinerețe a fost nu doar membru al unei celule comuniste, ci chiar spion sovietic, care transmitea documente microfilmate ale administrației Roosevelt unui agent NKVD. În tinerețea lui de stalinist convins și spion, Chambers ar fi avut, se pare, și puternice înclinații homosexuale cărora s-a lăsat pradă fără procese de conștiință. Apoi, Whittaker Chambers a suferit o transformare. Și-a pierdut credința în comunism, pe care l-a denunțat, a renunțat la practicile homosexuale dedicându-se creștinismului și a devenit unul dintre cei mai influenți intelectuali ai dreptei conservatoare americane. Avea oare Chambers dreptul moral să vorbească despre libertate, așa cum a făcut-o, el un fost agent sovietic stalinist? Ori claritatea morală i-ar fi cerut să tacă și să facă penitență pentru răul făcut tot restul vieții? Ar mai fi fost conservatorismul american același fără vocea lui? Cum poate fi calificat gestul lui Reagan (alt stângist de tinerețe) care i-a acordat Medalia Prezidențială a …Libertății?
Mihai Șora nu a fost agent sovietic, nu a fost nici agent al Securității și nici turnător așa cum s-au dovedit după 1989 mulți intelectuali de valoare printre care ultimul „sosit” este Lucian Boia. A fost un simplu referent în Ministerul de Externe care traducea texte în franceză. A susține că era consilierul Anei Pauker e ca și cum ai spune că în calitate de rector la Freiburg, Heidegger îl consilia pe Goebbels. Sincer, exagerarea e chiar mai mare.
În al doilea rând, referitor la acuzația că Șora ar fi fost un profitor al regimului, prin urmare n-ar avea dreptul să vorbească despre frică etc, aș vrea să aflu de la adepții clarității morale în ce fel a profitat. Postul de redactor șef al unei edituri nu este o sinecură, nu e ca și cum s-ar putea echivala poziția lui Șora, care se ocupa de colecția ”Biblioteca pentru Toți”, cu poziția lui Iliescu de la Editura Tehnică. Iliescu, fost activist de prim plan, fost prim secretar de partid, a fost retrogradat la Editura tehnică. Pentru un activist autentic, un post la o editura era o pedeapsă, nu un loc cald. A pune semnul egal între condiția celor doi nu este claritate morală, este o calomnie în pragul ticăloșiei.
A treia acuzație care i se aduce lui Șora este că a acceptat postul de ministru în primul guvern Petre Roman și că, împreună cu Brucan, ar fi pus bazele Grupului pentru Dialog Social. Șora a fost propus ministru al educației de Andrei Pleșu, care era ministrul Culturii. Cât despre povestea cu Brucan și GDS nici nu mă obsosesc să comentez o asemenea mizerie, dar remarc din nou că adepții clarității morale se întâlnesc în această poziție cu cele mai ticăloase calomnii difuzate de Antena 3, RTV, Cornel Nistorescu, etc.
În sfârșit, mai există un reproș care îi este adus lui Șora și care este cu atât mai laș cu cât, fiind principala acuzație, nu este explicită. S-o explicităm. Șora este acuzat că și-a asociat numele mișcării #Rezist. Mișcarea #Rezist este acuzată că este asociată cu USR. USR este o formațiune politică acuzată că este neo- și sexo-marxistă. Dovada ar sta în faptul că USR s-a poziționat clar împotriva referendumului pentru familia tradițională (ca și Papapya Advertising, autoarea unui clip celebru numit Copiii Referendumului). Șora ar fi așadar un paleo-marxist (sau stalinist, după gust) care ar fi devenit simbolul unei mișcări sociale și susținător al unui partid politic neo-marxist. Fostul comunist, iată, nu se dezminte și, la 102 ani, este un comunist de factură nouă. Aceste acuzații în cascadă sunt orice numai o dovadă de claritate morală nu.
Dacă este să vorbim de referendumul pentru familie, acesta a fost un vehicul politic prin care Liviu Dragnea a încercat să-și refacă imaginea și să câștige susținători. A pretinde orice altceva este o dovadă de orbire morală. Dragnea este omul care, prin intermediul PSD, a dat cel mai susținut și mai puternic atac împotriva statului de drept și, ca atare, împotriva libertăților fundamentale de la Năstase încoace, a fost răul politic împotriva căruia trebuia luptat. A susține un referendum convocat de Dragnea era moralmente greșit, indiferent în câte pseudo-argumente conservatoare ar îmbrăca cineva acest suport. Este o gravă pierdere a busolei morale a dreptei. Am mai scris despre referendum dar reiau poziția de principiu. Ca om de dreapta nu pot accepta cu nici un chip intervenția legislativă în Constituția statului pentru limitarea definiției unei instituții private cum este căsătoria, chiar dacă personal admit definiția pe care o dă Biserica. Biserica poate să adopte o definiție restrictivă, Statul nu are acest drept iar eu refuz să-i dau statului mai multă putere asupra instituțiilor private pentru că asta ar reprezenta un atentat la libertate. Dacă prețul libertății este o definiție legală a căsătoriei care nu exclude explicit cuplurile gay (dar nici nu le validează) atunci este un preț care merită plătit. Biserica trebuia să știe mai bine ca oricine lucrul acesta și să nu se amestece în povestea asta sordidă.
Acuzațiile aduse USR nu mă interesează pentru că este vorba de un partid politic care se poate apăra singur dacă se simte atacat, dar acuzațiile de marxism și neocomunism aduse mișcării #Rezist reprezintă dovada unei obnubilări morale nemaiîntâlnite în ultimii 30 de ani: identitatea de opinii între dreapta conservatoare și stânga populistă, antidemocratică și coruptă. Asaltul dat împotriva Justiției independente și a instituțiilor anticorupție față de care au protestat sute de mii de oameni (și Mihai Șora alături de ei, nu în fruntea lor) nu este o invenție. Este cel mai grav fapt politic al ultimilor ani care s-a desfășurat cu o virulență și o forță represive înspăimântătoare. Protestele nu au fost o diversiune sorosistă nici o conspirație corporatisto-marxistă supervizată de serviciile secrete. Au fost un revoltă împotriva celui mai grav atentat la adresa libertății din 1989 încoace. Din acest punct de vedere, Șora era cel mai îndreptățit să vorbească despre faptul că pentru libertate trebuie luptat în fiecare zi.
Faptul că argumentele unei dreptei conservatoare care și-a pierdut reperele se întâlnesc cu dejecțiile lui Codrin Ștefănescu și cu propaganda insalubră a Antenei 3 este de o tristețe copleșitoare, dar cred că tocmai claritatea morală ne obligă să consemnăm această derivă.
Comentarii 28
Nicky - 10-26-2019
Este despre oportunism și oportuniști! Revolta multora vine din frustrarea firească a constatării că oportuniștii țin să se plaseze în vârful celui mai nou val! Să dea altora lecții, fără să se uite în urmă la propriul parcurs! Fără să fie animați de fireasca smerenie! Să ne amintim de Mona Muscă, o campioană a purității discursive postdecembriste! Când s-a aflat că a colaborat cu securitatea, dezamăgirea și furia au măturat-o complet de pe scena politică... Ea, măcar, a avut bunul simț să se retragă. Nu a mai insistat, peste ani, cum fac alții, care prin nonșalanță, obrăznicie sau atitudine superioară provoacă un profund dezgust!
RăspundeIon - 10-23-2019
Felicitari domnule Campeanu! Zeci de ani am tanjit dupa libertate la fel ca domnul Sora, la fel ca d-voastra si alte cateva milioane de concetateni. Eram student cand Nistorescu facea propaganda comunista prin studioul de radio al studentilor clujeni. A iubit comunismul si-l iubeste si acum de aceea il deranjeaza LIBERTATEA!
RăspundeMIHAI 2 - 10-21-2019
Destul de suspectă sintagma asta ”CLARITATE MORALĂ”. Am intalnit-o la dl Liiceanu si , mai vârtos, la dl Tismaneanu. Din cate am inteles , atunci cand logica si bunul simț ne stau împotrivă, facem cum făcea Ciorbea când era Premier si, neavând argumente, isi incepea frazele cu ”Evident că” sau cu ”Este de la sine înțeles ca ”. E o chestiune de ”CLARITATE MORALĂ” sa acceptăm că Girafa de la Antipa este dovada suprema de onestitate . Mai lasati-ma in pace cu Iuliu Maniu si cu oasemintele lui imprastiate undeva in spatele puscariei ! Habar n-avea el cetare suferea Șora in antecamera Anei in anii 50 sau cum isi plangea libertatea pierduta alaturi de cealalt ministru-martir - Andrei Pleșu - in primul guvern fesenist - iliescian.
RăspundeDarie - 10-20-2019
Treaba e că nu domnul Șora trebuia să apară în acel clip. Iar dacă, totuși, trebuia să apară, atunci se cerea o mărturisire despre iluziile tinereții. O frază, măcar. Acolo în clip, da. Ce este cel mai scârbos în toată această zaveră este tocmai haita de înfometați după indignare publică, hămesiții dezgustători care au sărit cu dinții rânjiți pe omul acesta, găsind în sfârșit ceva de devorat după îndelungi urlete la Lună.
Răspunderezon - 10-17-2019
ma mir si nu prea, dar sunt necesare unele precizari: o analiza lucida si principiala a actualului minister de externe va va demonstra ca sub comanda tov. tutankamon melesnkvdcanu se afla o gasca amorfa de copii de securisti, amante sau diferiti servanti ai regimului rosu si semi-dictatorial, multi dintre acestia habarnisti total sau vorbitori slabi ai unei limbi straine. Cum naiba va puteti inchipui ca in anii '50, intr-un minister condus de Ana Pauker - pseudonimul unei Komisarese criminale a Moskovei ! - puteau lucra, chiar si la nivel modest, personaje neverificate, sau macar neutre ! E profitabil sa fi prost, dar cand incerci sa-i prostesti si pe altii e deja un demers blamabil !
RăspundeAlin - 10-15-2019
Aurelian - dacă cineva a fost fesenist nu suntem noi ci - ironia rațiunii -a fost tocmai Mihai Șora. Ați atins extrema penibilului cu damage control-ul ăsta isteric :))
RăspundeAlin - 10-15-2019
Liviuța - sunt in aceeași situație. De un an de zile am părăsit definitiv revista de stânga 22 datorită oportunismului masiv corect identificat de Liiceanu in gds. Scandalul Șora a fost un nou nivel al oportunismului ideologic.
RăspundeLulu Sulescu - 10-13-2019
Gicaaaa, mah oropsitule, stii tu oare ceva de goga, de cariera lui politica? ? Vai de tine...
RăspundeRazvan Iliescu - 10-13-2019
Meritati mai mult, macar pentru efortul pe care-l faceti - dar minerii la 13-15 cind Mihai Sora era cum dvs. singurel spuneti ministrul educatiei? Exact asa cum a colaborat cu sistemul comunist asa a colaborat si a tacut in sistemul fesenist. La 13-15 sint crime fara urma de tagada pe care Sora le-a acceptat - un socialist decent, presedintele Mitterand si-a intrerupt vizita si a plecat direct la aeroport. Milioane de romani nu au plecat afara doar din cauza lui Iliescu, roman sau Brucan ci din cauza colaborarii unora ca Sora ...
Răspundeliviuta - 10-13-2019
Nu pot să îmi imaginez cum de am putut, ani de-a rândul, să vă citesc și să dau credit opiniilor dvs. Mă felicit că de vreun an și jumătate am renunțat să vă citesc. Văzusem acest articol distribuit de cineva și am fost curios, dar mi-a reconfirmat concluzia: sunteți orbit (moral) de ideologie și partizanat politic, domnule. PS Referendumul pentru familie nu a fost al lui Dragnea; demersul de strângere a semnăturilor a fost declanșat de niște cetățeni în octombrie 2015 (încă era Ponta pm și președinte PSD) și a fost înregiatrat la Parlament în timpul lui Cioloș. Doar s-a întâmplat ca organizarea lui să pice în mandatul lui Dragnea (al cărui partid, de altfel, nu a făcut aproape nimic să susțină votul; a stat în non combat, ceea ce arată o dată în plus că nu a fost "referendumul lui Dragnea") Comuniștilor!!!
RăspundeAdi - 10-13-2019
@Alexandru Mitache. Foare bun comentariul si concluzia!
RăspundeAurelian Mușat - 10-12-2019
Just, precis punctat, argumente valide care demontează acuzele inculte, de rea voință și cu scop propagandist. Mihai Șora este un model nobil de om asumat, cu morală elaborată, capabilă a transmite altora puterea de a se opune oricărei forme de dictatură și, de aceea, s-au coalizat școlii și idioții fesenisto-pesediști, în preajma momentului în care pot pierde accesul la hălci, blide sau măcar oase.
RăspundeCristian Campeanu - 10-12-2019
Sigur!
RăspundeHorus - 10-12-2019
Unchiul meu, condamnat la moarte si executat in 1953 a avut 6 copii. Tatăl meu condamnat la închisoare de 2 ori...închisori...Canal...domiciliu fortat, in total 27 de ani de persecutie politica recunoscuti de instanță. Sa inteleg ca suferința lor e egală cu cea a lui Sora? Dupa revoluție ...in anii lui Iliescu adevărații patrioti nu aveau nicio sansa sa ocupe postul de ministru sau ambasador precum Sora sau Paleologu(informator platit...ambasador la Paris)...Noi si acum...dupa 70 de ani...iesim in strada insa la fel ca si atunci nu suntem apreciați. Apreciati sunt cei care nu au miscat in front. Rolul nostru este de a lupta pentru un popor de idioți...Nu o spun eu...a spus-o Tutea.
Răspundepreopinent - 10-11-2019
Toate bune si frumoase. Si civilizate. Dar acum hai sa ne intrebam de unde vine frustrarea asta si tafna din dreapta. Oare domnul Campeanu poate sa isi aproprieze si sa faca o completare la INTREGUL articol, cu urmatoarea mica fraza de final : “Tot ce am scris mai sus se aplica si celor care in tinerete au avut simpatii naziste, fasciste sau legionare , care prin vorbe sau prin fapte s-au dezis de ratacirea lor” ? Daca da, respect !
RăspundeClara Popescu - 10-10-2019
Felicitari! Tot respectul pentru dumneavoastra și domnul Sora! Era atât de necesară aceasta clarificare, dar, din păcate, cei care-ar trebui s-o citească, n-o vor face!
Răspundec. florea - 10-10-2019
Am citit cu mare satisfactie acest text care clarifice moral impecabil situatia in care se afla domnul Mihai Sora. Inca o data domnul Campeanu a stiut sa desparta apele atat de rau tulburate de condeieri grabiti sa acuze. Felicitari!
RăspundeAlexandru Mitache - 10-10-2019
Chestia e că LIBERTATEA, mai ales în cele două contexte TRAGICE evocate în clip - anii 50-60 și anul 1989 - nu poate fi PERVERTITĂ și MACULATĂ într-o RECLAMĂ COMERCIALĂ. Ceea ce a făcut (a treia oară) Papaya e o porcărie și un sacrilegiu. Dar acolo „morala” e doar cea a banilor și a unei ideologii complet imorale. Șora e secundar. Iar comparația cu stângiștii occidentali e chiar penibilă, pentru că ăia nu s-au pus în subordinea directă a uneia ca Ana Pauker. Doar Sartre a fost suficient de tembel încât să revină de la Moscova, în 1954, încântat de „democarția” sovietică și să moară comunist filosovietic convins. Acest clip publicitar l-a scos pe dl. Șora în stradă, cu tot cu dulapul lui cu schelete.
RăspundeBaker Man - 10-10-2019
Nu e vorba despre drepturi aici, ci despre credibilitate si un eventual impact comercial politic, pe care doar instutia care a finantat spotul il stie. Morala se confunda in buna masura cu legea in postmodernitate, deci e imprecis sa vorbesti despre morala in afara legii. Nu exista un criteriu moral absolut astazi, in afara celor stabilite de lege. Deci Sora poate s-apara in orice clip vrea, inclusiv intr-unul de sustinere a democratiei iliberale. Credibilitatea mesajului lui Sora depinde de perceptia rceptorului asupra anilor '50. Majoritarea absoluta a publicului prevalent al emag, adica tinerii, n-au nicio perceptie despre perioada cu pricina. Nu-i intereseaza. Si-atunci o cunosc din naratiunile si contra-naratiunile care circula acum pe piata. Asta in cazul in care fac vreun efort in sensul asta. Putini stiu de Grupul Moscova si despre misiunea acestuia de a institutionaliza dependenta absoluta a Romaniei fata de URSS dpdv politic, economic, cultural-ideologic , diplomatic. Oricum, Sora n-a fost vreun varf al Grupului Moscova. Daca era, zbura de pe planeta dupa ce comunistii locali s-au impiciorogat institutional. ,,Cazul Sora" e deci dincolo de drepturi, moralitate si ,,adevarul istoric". Conteaza daca discursul filosofului si al pleiadei de sustunatori va avea un impact. Ce fel de impact? Comercial? Politic? Chestiunea nu se masoara individual, ci in cadrul unei intertextualitati.
RăspundeFlorin - 10-10-2019
@Magdalena Rezeanu Doar că Petre Țuțea ar fi căzut în capcana lui Dragnea și ar fi votat la referendum
RăspundePopescu Mircea - 10-09-2019
Am fost sigur ca dl. C. Câmpean are capacitatea de a pune lucrurile la punct printr-o argumentație excelenta. Am 84 de ani, sunt fost deportat la munca forțată dela 16 ani și am luptat o viata cu celebrul “dosar de cadre” conținând arestarea și jefuirea întregii familii. După succesul unor lucrări de cercetare, premiat de RPR entru milioanele de dolari câștigate de stat, am refuzat sa conduc o agenție comercială in vest și sa “fug” cu voie dela Secu pentru a-mi “iubi” patria. Refuzul m-a făcut câțiva in propria tara, sărac și anonim o viata. Cu toate acestea, sau tocmai pentru asta judecată lui Câmpeanu mi se pare dreapta. Lichele “patriotice” de conjunctura au atras oameni de buna credință, dar și ușor de derutat in rolul de justițiari anticomuniști.
Răspundeemil - 10-09-2019
Si-n comunism, si-n capitalism, romanii s-au ucis si talharit unii pe altii cu o salbaticie de nedescris.
Răspundedraghiciileana - 10-09-2019
am toata admiratia fata de activitatea dlui Sora si fata de autorul acestui articol venit la timp si f necesar
RăspundeMihai - 10-09-2019
Un raspuns forte complicat la o problema foarte simpla. Este locul lui Mihai Sora in acel spot? Nu, nu este! Este cazul sa il crucificam pentru ca a pozat intr-un rol nepotrivit? Din nou nu, nu este! Sa iei un functionar din perioada comunista, care desigur a trait privatiunile firesti ale perioadei, si sa il pui pe un piedestal al luptei pentru libertate mi se pare o alegere neinspirata. Tara asta are o groaza de eroi care s-au prapadit pentru libertatea pe care ceilalti nici nu indrazneau sa o viseze! Este ca si cum in rolul principal intr-un spot despre jertfele ostasilor nostri ar juca furierul, a fost si el acolo, si-a facut datoria cu onoare dar nu poate niciodata poza in eroul luptei.
RăspundeStanescu - 10-09-2019
Felicitări pentru articol. Am in continuare toată considerația pentru domnul Sora.
RăspundeCristian Sirb - 10-09-2019
Nu mi-a ajuns sub ochi cine anume din “dreapta” a scris on termenii ăștia abjecți despre M. Șora... Deci cine sunt autorii? Liiceanu, din nou?
RăspundeMagdalena Rezeanu - 10-09-2019
Sa-l etichetam si pe Tutea comunist,daca traia si el ar fi fost prezent in Pta.Victoriei cu toate ca a fost dezamagit de cei pentru care a facut puscarie !!!Este foarte greu sa te lupti cu mizeria morala a celor care manipueaza in acest moment exploziv !!!
Răspundegica - 10-09-2019
Fereasca Dumnezeu! Altceva nu pot spune despre un atotstiutor sau unul care il pune pe Sora, pe acelasi plan cu un Goga sau Cioran!
Răspunde